În trei luni de pandemie, cu 1.437 morți cauzate, scriptic, de Covid-19, în România nu a fost efectuată nicio autopsie în scop științific! Au fost făcute, în schimb, mai puțin de 10 autopsii în cazul unor morți suspecte sau în care, pe probe necroptice, au fost confirmate infecții SARS-CoV-2. Așa reiese din răspunsurile transmise oficial de instituțiile medicale la solicitările formulate de Sursa Zilei.
Când toată planeta este înspăimântată de pandemia de SARS-CoV-2, un nou concept planetar s-a conturat: infodemia. Abundența de informații care a cuprins toate mijloacele de comunicare și toate categoriile de oameni. Studiile, experiențele și relatările specialiștilor se contrazic. Din România, tăcere… În fața unui abis informațional, umplut apoi cu informații spectaculos de contradictorii, Guvernul României a ales să ne țină pe toți în întuneric, de trei luni, dar mai ales pe medicii care tratează infecția nou-apărută la oameni. Ministerul Sănătății a interzis autopsiile și a forțat sistemul medical să adapteze studii și cercetări făcute de alte țări (cum a fost introducerea tratamentului cu anticoagulante înainte ca pacienții COVID-19 să intre în faza critică, urmată de întârzierea deciziilor de intubare) sau să aplice cu ochii închiși ideile, dovedite extrem de fluide, ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Prin urmare, în absența investigațiilor autopsice făcute de anatomo-patologi, contribuția morfopatologiei si medicinei legale românești la înțelegerea pandemiei Sars-Cov-2 s-ar putea reflecta prin munca a două institute medico-legale, Cluj și Timișoara, care au diagnosticat infecțiile cu SARS-CoV-2 în propriile laboratoare de Genetică. La INML Mina Minovici din Capitală, singura realizare din timpul pandemiei a fost un cort făcut buzunar la prima furtună. Morga mobilă a Departamentului pentru Situații de Urgență nu a mai venit, pentru că la simularea pentru dezastre din urmă cu doi ani nu a încăput pe poartă, așa că a fost direcționată și campată în curtea IML Timișoara.
- IML Cluj: nu au fost efectuate autopsii medico-legale la persoane care erau anterior diagnosticate cu COVID-19, însă pe probe necroptice au fost confirmate două cazuri de infecție SARS-CoV-2 (un caz de moarte suspectă – pacient decedat în ambulanță – contact cu un aparținător diagnosticat COVID-19 și un caz de omucidere care provenea dintr-un focar de infecție).
- IML Timișoara: nu au fost efectuate autopsii medico-legale la persoane care erau anterior diagnosticate cu COVID-19, însă pe probe necroptice au fost confirmate mai multe cazuri de infecție SARS-CoV-2, inclusiv la un șofer de tir străin găsit decedat.
- INML Mina Minovici București: mai puțin de cinci cazuri, printre care și o examinare externă a victimei unui incendiu dintr-un focar COVID-19.
Pe 17 iunie 2020 se împlinesc 3 luni calendaristice de la declararea stării de urgență în România, ca urmare a numărului de îmbolnăviri și decese cauzate de un virus gripal a cărui evoluție a fost analizată conștiincios de cercetători din întreaga lume. Mai puțin din România care a raportat oficial, până la momentul redactării acestui material, 1.437 decese cauzate de Sars-CoV-2, 22.415 de îmbolnăviri și 16.071 de vindecări.
Cifrele nu reflectă însă realitatea obiectivă, nici în privința infecțiilor, dat fiind numărul mic de teste raportat la populația țării și erorile la testare, dar nici la numărul deceselor, după cum a arătat-o recent un medic de la Spitalul Sfântul Spirodon din Iași, afirmând că medicii sunt în continuare forțați să comită fals în acte prin înscrierea COVID-19 drept cauză a decesului la toți cei diagnosticați cu această infecție.
Reputatul medic legist și profesor Vladimir Beliș a explicat încă din luna aprilie ce confuzie gravă generează ordinul Ministerului Sănătății care interzice autopsiile. „Medicina clinică are alte mijloace de diagnostic, medicina legală are mijlocul suveran de stabilire a cauzei morții. Pe ce bază s-a pus diagnosticul cauzei de moarte, cel care constată moartea trebuie să își asume, răspunde de ceea ce scrie va fiind cauza medicală a morții.”
Pentru că a înțeles consecințele legale ale ordinului Ministrului Sănătății, care permitea doar autopsierea în scopuri științifice a cadavrelor infectate cu Sars-CoV-2, Sursa Zilei a transmis către 80 de instituții medicale din România (spitale, institute, universități de medicină și chiar Colegiul Medicilor) un set de întrebări pentru a afla câte informații privind efectele COVID-19 asupra populației țării noastre fuseseră acumulate în această perioadă de CERCETARE. Răspunsurile au venit cu o lună întârziere și reflectă situația la nivel național valabilă în luna mai. În România nu a fost efectuată nicio autopsie în scop științific!!! Practic, singura contribuție a țării noastre la înțelegerea efectelor COVID-19 ar putea fi munca legiștilor de la Cluj și Timișoara, însă nu avem încă răspuns din partea INML cu privire la modalitățile în care autopsiile au fost valorificate de comunitatea științifică.
În acest timp, mai multe țări europene, printre care Germania, au întocmit baze de date naționale cu autopsii COVID-19 și au stabilit categorii clare pentru determinarea Sars-CoV-2 drept cauză principală a deceselor, încadrând decesele persoanelor infectate în 4 grupe (1. deces definit Covid-19/ 2. deces probabil Covid-19/ 3. deces posibil Covid-19/ 4. deces neasociat COVID-19).
În Germania au fost interzise autopsiile, la recomandarea OMS, dar medicii au reacționat și, prin memorii, au obținut dreptul de a-și practica meseria, fiind cel mai bine pregătiți să lucreze în condiții periculoase, după cum am explicat în acest material din luna aprilie.
Ce au aflat medicii din Hamburg la autopsii puteți afla din studiul ce poate fi consultat aici: Edler2020_Article_DyingWithSARS-CoV-2InfectionAn
Acest studiu oferă cea mai largă imagine asupra autopsiilor pacienților infectați cu SARS-CoV-2 de până acum și stabilește o ierarhie a comorbidităților, după relevanța în tabloul de deces: 1) boli ale sistemului cardiovascular, (2) boli pulmonare, (3) boli ale sistemului nervos central, (4) boli de rinichi și (5) diabet zaharat.
Un total de 76 de cazuri (95%) au fost clasificate ca decese cauzate de COVID-19 corespunzător categoriilor 1-3 (definit, probabil sau posibil). Patru decese (5%) au fost definite ca non-COVID-19. În opt cazuri, pneumonia a fost combinată cu o embolie fulminantă a arterei pulmonare. Embolismele arterei pulmonare periferice au cauzat decesul în alte nouă cazuri. În general, în 40% din cazuri s-a constatat tromboză venoasă profundă.
În Italia, patologul Andrea Gianatti și colegii săi, au furnizat printre primele studii publicate internațional. Au început să facă autopsii imediat ce au ieșit din șocul năucitor al suprapopulării spitalelor. „Nevoia a apărut pentru a înțelege cum afectează boala diferitele organe. Și cel mai eficient mod a fost efectuarea autopsiei”, declara Gianatti în ediția din 7 mai a revistei Nature. Începând cu 16 martie, echipa lui Gianatti a efectuat 80 de autopsii pe cadavrele persoanelor cu teste pozitive pentru coronavirus. De obicei, grupul gestionează doar 150 de autopsii într-un an.
Cercetătorii din întreaga lume s-au concentrat pentru a studia COVID-19. Pandemia furibundă și blocajele care au însoțit-o au necesitat eforturi complicate pentru colectarea eșantioanelor de țesut. De două luni, patologii au început să colecteze astfel de probe în mod sistematic și împărtășesc rezultatele.
În SUA, patologul Andrew Connolly de la Universitatea din California, San Francisco explica dificultatea procedurilor pentru obținerea consimțământului, dincolo de lipsurile de echipamente sau reactivi de laborator: „persoanele care sunt grav bolnave de COVID-19 sunt uneori inconștiente și se află pe un ventilator; adesea, familiile lor nu au voie să le viziteze în spital.”
În Marea Britanie, Centrul Național de Biosample din Marea Britanie de la Milton Keynes a fost transformat într-un centru de procesare a testelor COVID-19. Probele clinice precum sângele de la pacienții cu COVID-19 fiind greu de accesat, dacă cercetătorul nu avea o legătură directă cu un medic implicat într-un program de studiu clinic.
Chiar și în mijlocul focarului, unele centre au găsit modalități de colectare a datelor. În Brazilia, patologul Marisa Dolhnikoff de la Universitatea din São Paulo și colegii ei au folosit autopsii minim invazive pentru a preleva probe de țesut. În loc să folosească procedura standard, care poate necesita îndepărtarea de organe, echipa Dolhnikoff preia biopsii cu ac din diferite locații ale corpului, folosind ecografia ca ghid. Echipa ei a analizat zeci de probe din plămâni, inimă, rinichi, ficat, splină, piele și creier și încearcă să înțeleagă de ce cheagurile de sânge sunt frecvente la persoanele cu COVID-19 în stare avansată.
O echipă de patologi și-a asumat provocarea creării unui depozit internațional de patologie COVID-19. Aceștia lucrează cu Organizația Mondială a Sănătății, care menține o bază de date de patologie tumorală și are experiențe legale pe domeniu, elaborând ghiduri pentru colectarea sigură a eșantioanelor de autopsie, precum și un mod standardizat de înregistrare a rezultatelor. Cercetători din cel puțin 25 de țări vor participa la baza de date globală, la care România nu poate contribui. Motivele urmează să le dezvăluim într-un articol viitor.