Programul de Guvernare al Cabinetului Florin Cîțu prevede că datoria publică nu va depăși pragul de 60% din PIB; gradul de colectare a veniturilor din accize, TVA și taxe vamale va crește; ANAF și sistemul fiscal-bugetar vor fi reformate, iar infrastructura va fi modernizată.
Premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus miercuri dimineață, la Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, programul de guvernare și lista miniștrilor cabinetului.
În document, reprezentanții Coaliției arată că nu vor majora sau introduce noi impozite și taxe. „În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem; ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice”, se arată în document.
Programul de guvernare mai prevede că, în următorii 4 ani, va fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și va fi implementat sistemul de facturare electronică, care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.
Reformă în Economie
Actualul Minister al Fondurilor Europene va fi reorganizat și va fi redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. „În perioada 2021-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare”, mai arată documentul. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 17,4 miliarde de Euro pentru programele finanțate din F.E.S.I. și F.E.A.D. și aproximativ 2,6 miliarde de Euro pentru plăți directe în agricultură.
Printre măsurile Ministerului Economiei se numără crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM și FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerului Finanțelor.
Ministerul trebuie să elaboreze și o strategie de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii de producție internă şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiții străine în România (investitori din SUA, state membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore).
În materie de energie, programul promite continuarea unor proiecte (unitățile 3 și 4 și retehnologizarea U1 de la Cernavodă, reoganizări la complexele energetice Oltenia și Hunedoara, noi capacități de producție pe gaze naturale, dar și racordarea a 30.000 de gospodării la rețeaua de gaze și programe de transport ecologic și de eficientizare energetică a gospodăriilor, relatează Mediafax.
Vezi AICI programul de guvernare propus de Guvernul Florin Cîțu.