Riscurile geopolitice vor reprezenta principala amenințare la adresa perspectivelor economice pentru 2024, în condițiile în care războaiele pe scară largă se suprapun cu o serie de alegeri cruciale în mai multe state importante, potrivit unei analize publicate de CNBC.
Instituțiile financiare internaționale se așteaptă la un context geopolitic tot mai tensionat și la o mai mare divergență între regiunile-cheie, ceea ce va aduce incertitudine pentru investiții și un grad mai mare de volatilitate a piețelor.
Într-un sondaj privind riscurile globale realizat de Oxford Economics în rândul a 130 de întreprinderi, aproape 40% dintre respondenți au considerat războiul dintre Israel și Hamas ca fiind un risc foarte important pentru economia mondială în următorii doi ani.
Îngrijorările legate de relațiile dintre China și Taiwan și dintre Rusia și NATO sunt percepute la fel de acut. Tensiunile geopolitice reprezintă principala preocupare a mediului de afaceri atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, 62% dintre întreprinderi menționând geopolitica drept un risc foarte important pentru economia mondială.
„Deglobalizarea și creșterea persistentă a prețurilor la petrol, două fenomene declanșate de intensificarea tensiunilor geopolitice, apar, de asemenea, destul de sus în cel mai recent sondaj”, au declarat cercetătorii de la Oxford Economics.
Fondul Monetar Internațional se așteaptă la o încetinire a creșterii globale până la 2,9% în 2024, pe fondul unor divergențe tot mai mari între regiuni – se preconizează o creștere mai puternică în SUA și pe marile piețe emergente, în timp ce China și zona euro vor avea dificultăți.
În raportul de prognoză pentru 2024, Goldman Sachs Asset Management a transmis că alegerile din SUA, Marea Britanie, Africa de Sud, India, Taiwan și Rusia se vor adăuga la gama de variabile care pot face ca economia mondială să se abată de la traiectoria actuală.
Prognoza gigantului bancar de pe Wall Street afirmă că îngrijorările legate de sustenabilitatea datoriei guvernamentale și de traiectoria fiscală din SUA ar putea crește în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din noiembrie anul viitor, în timp ce riscurile socio-economice interne – cum ar fi grevele din anumite industrii pe fondul unei inflații persistente – ar putea afecta marile economii.
”Creșterea tensiunilor geopolitice ar putea declanșa mai multe restricții comerciale la nivel mondial, ceea ce ar putea duce la o mai mare fragmentare economică. Ne așteptăm ca economiile să continue să investească masiv în securitatea lor economică în următoarele 12 luni și în continuare”, au scris strategii GSAM. Aceste investiții au ca scop securizarea lanțurilor de aprovizionare critice, prin mutarea unor capacități de producție înapoi în statul de bază al companiei (re-shoring), mai aproape de bază (”near-shoring”) sau într-un stat aliat („friend-shoring”).
De asemenea, un raport al companiei de investiții Lazard arată că, deși este dificil de prezis evoluția unei singure crize geopolitice, este clar este că ”traiectoria globală se îndreaptă spre conflicte mai frecvente și cu consecințe din ce în ce mai grave”.
”Problemele geopolitice care ar fi putut fi ignorate în trecut riscă acum să aibă un impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și bazelor de clienți ale companiilor. Conflictele și tensiunile geopolitice în curs de desfășurare ar putea diminua și mai mult creșterea economică, adăugând în același timp presiuni inflaționiste care scapă de sub controlul băncilor centrale”, a spus Ronald Temple, șef al diviziei de strategie a piețelor la Lazard.
Temple prognozează că războiul dintre Rusia și Ucraina se va prelungi până în 2024, pe măsură ce contraofensiva ucraineană își pierde din avânt din cauza iernii care se apropie, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la finanțarea occidentală și la ajutorul militar.
„În timp ce un acord negociat este probabil singura modalitate de a pune capăt războiului, ambele părți rămân departe de a fi de acord să renunțe la planurile lor de bază – Rusia vrea să controleze total Ucraina, iar Ucraina vrea să își recapete suveranitatea asupra întregului teritoriu”, a adăugat Temple.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, cea mai ”inflamabilă situație” ar fi o propagare a conflictului dintre Israel și Hamas în statele vecine, inclusiv în Iran, care ar putea „să se transforme într-un conflict regional cu implicații globale și militare”. Riscul principal al acestei forme de escaladare ar fi o întrerupere a tranzitului de aprovizionare cu resurse de energie prin Strâmtoarea Hormuz, prin care se transportă aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Toate părțile, inclusiv Iranul, Israelul și Statele Unite, au stimulente puternice pentru a evita acest rezultat.
Situația geopolitică cu cele mai multe consecințe economice este însă reprezentată de tensiunile dintre China și Occident în ceea ce privește competiția economică-tehnologică și Taiwanul. ”Alegerile de la începutul anului 2024 din Taiwan vor pregăti terenul pentru restul anului. Partidul Democrat Progresist (DPP) este în prezent cu mult în fața Kuomintangului (KMT), mai favorabil Beijingului. O victorie a DPP ar escalada probabil tensiunea cu Beijingul, deoarece DPP este văzut ca favorabil unei declarații oficiale de independență, o linie roșie pentru guvernul chinez”, a afirmat Temple.
Un rezultat clar atât al concurenței industriale China–SUA și al preocupărilor legate de intențiile Chinei în Taiwan este fragmentarea tot mai mare a lanțului de aprovizionare. Tarifele și barierele comerciale, împreună cu preocupările logistice post-Covid, au determinat economiile dezvoltate să aplice politici de „friend-shoring” sau „near-shoring”.
”Aceste planuri se dovedesc a fi mai dificile decât și-ar fi imaginat factorii de decizie, având în vedere inerția lanțurilor de aprovizionare și provocarea de a cultiva competențele necesare în rândul lucrătorilor din noile amplasamente. Cu toate acestea, tensiunile geopolitice contribuie la fragmentarea economică, ceea ce, cel puțin pe termen scurt, ar putea frâna creșterea globală și contribui la forțele inflaționiste”, a mai spus Temple.
Marc Nachmann, șeful departamentului de gestionare a activelor și a averilor de la GSAM, se așteaptă ca lanțurile critice de aprovizionare cu resurse minerale să primească atenție datorită importanței lor crescânde în tranziția către o energie curată, cuplat cu vulnerabilitatea la șocurile de aprovizionare.
Prin urmare, GSAM a sugerat că investitorii ar trebui să nu își calculeze piața în funcție de opțiuni binare (ex: războiul va fi câștigat clar de Ucraina sau de Rusia), ci să adopte o abordare proactivă a alocării activelor, bazată pe „cercetări extinse de jos în sus”.
”Credem că firmele care se aliniază cu succes la eforturile corporative și guvernamentale de a consolida securitatea lanțurilor de aprovizionare și a resurselor, precum și securitatea națională, vor ieși învingătoare pe termen lung”, potrivit GSAM.
Oportunitățile cele mai bune de investiții pe bursă ar putea veni de la firmele consolidate care produc semiconductori, echipamente de fabricare a semiconductorilor, de la companii de automatizare industrială și tehnologie care facilitează relocalizarea producției, de la producători de energie și de la furnizori de securitate cibernetică, tehnologie aerospațială și din industria apărării.
V. B.