2.4 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024 - 4:00
No menu items!

Ce mai donează oamenii din corpul lor

spot_img

 

  1. Sânge

Importanţa sângelui este foarte bine înţeleasă în zilele noastre, dar oamenii încă subestimează cât de greu este de fapt să menţii spitalele aprovizionate cu ‘sucul roşu al vieţii’. Până la urmă toată lumea are sânge. Cât de greu poate fi să convingi câţiva oameni să îl împartă cu alţii? Foarte greu. În prezent, doar între 1% şi 2% dintre români donează sânge.

Există o nevoie continuă de donatori de sânge, agravată de dezinformare, de lipsa diversităţii etnice şi uneori chiar de lenea celor care au donat în trecut şi nu se mai deranjează să o facă din nou.

 

 

 

  1. Tumori

HandWristTumor_Fig3

Nu trebuie să aştepţi până la moarte dacă îţi doreşti să donezi o parte din tine în numele ştiinţei. Asta dacă ai o mică parte care creşte în plus pe sau în interiorul corpului tău. Ca parte a efortului continuu de a înţelege şi a lupta mai bine împotriva cancerului, cercetătorii au nevoie de mostre. În special de tumori maligne. În ciuda frecvenţei diferitelor diagnostice de cancer, cercetătorilor le este incredibil de dificil să găsească suficiente mostre de ţesut pentru a le studia eficient. Medicii fie le distrug fără a mai întreba pacienţii, fie pacienţii aleg să nu le doneze din motive personale.

  1. Genom

DNA

Geneticienii încearcă să studieze genomul uman pentru a înţelege cum să îmbunătăţească medicina. În locul metodei ‘orb’ (atunci când nici pacientului, nici celui care administrează medicamentul nu li se dă vreo informaţie care le-ar putea afecta comportamentul în timpul stiudiului clinic), geneticienii vor să folosească date ştiinţifice pentru a analiza ceea ce îi îmbolnăveşte pe oameni (şi îi face din nou sănătoşi) la nivel genetic. Această metodă se numeşte Precision Medicine Initiative (Iniţiativa Medicinei de Precizie) şi reprezintă un efort pentru a înregistra şi a analiza genele a peste un milion de oameni. Deja, producţia limitată de medicamente împotriva cancerului care acţionează la nivelul genelor s-a dovedit a fi un succes.

  1. Măduvă

27490936-bone-marrow-cells

Există două metode prin care măduva poate fi extrasă. Prima o reprezintă colectarea măduvei osoase de la donator. Oamenii se feresc de această metodă din cauza concepţiei că ar fi dureroasă. În timpul colectării, donatorul este sub anestezie generală, deci nu vor exista niciun fel de dureri. A doua metodă este leucafereza. Timp de cinci zile, donatorul primeşte o serie de injecţii care ajută celulele stem să circule din măduva osoasă în circuitul sangvin. Sângele donatorului este filtrat cu ajutorul unui aparat. Globulele albe, care conţin celulele stem, sunt donate pacientului, iar globulele roşii sunt returnate donatorului de măduvă.

Există o nevoie uriaşă de măduvă. Transplantul medular deţine un rol esenţial în cazul unei leucemii acute.

  1. Păr

hair-main

Donarea de păr este o metodă lipsită de durere, de ac şi de bisturiu pentru a împărtăşi ceva de care mulţi oameni (în special copiii) au nevoie. Având în vedere importanţa cosmetică a părului în majoritatea culturilor, pierderea părului poate fi devastatoare pentru o persoană care se luptă cu o boală debilitantă sau cu tratamentul acesteia.

În funcţie de asociaţie, părul donat trebuie sa aibă minim 15-20cm şi să nu fie tratat chimic.

  1. Celule stem

adult-stem-cell-cloning-670-1

A nu se confunda cu celulele stem din măduvă, nevoia de celulele stem este pe cât de mare, pe atât de bârfită în medicină. Celulele stem se află la baza dezbaterii vieţii, pentru că provin din celule ou fertilizate (de cele mai multe ori atunci când a fost stabilit că există defecte genetice grave).

Donarea embrionilor nu este o sarcină uşoară, pentru că de obicei începe cu fertilizarea in-vitro, iar clinicile de fertilitate nu sunt mereu dispuse sau capabile să ajute la procesul care stă la baza ajungerii celulelor de la un donator la un institut de cercetare.

  1. Materie fecală

Medicine

Bolile precum Crohn, scleroza multipla, colita ulcerartiva, artrita reumatica, lupus, etc, sunt boli mult mai comune în ţările dezvoltate. Aceasta pentru că igiena bună are un efect negativ când vine vorba de distribuţia bacteriilor în stomac. Echilibrul natural al sistemului imunitar poate fi afectat cu cât o persoană este mai puţin expusă la bacterii.

Transplantul microbiotic de fecale ar putea trata această serie de boli. Materia de la un donator sănătos este strecurată, adăugată intr-o soluţie, apoi dată unui pacient sub forma unei pastile. Această metodă funcţionează similar cu probioticele, însă conţine mult mai multe bacterii digestive bune decât un iaurt. Deşi este considerată experimentală, metoda are o rată de succes de peste 90%.

Octavian Cătuşanu

Sursa foto: loveswah.com