DNA susține în referatul prin care propune arestarea preventivă a lui Ilie Carabulea că demisia lui Daniel Tudor din funcția de vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) ar fi fost pregătită printr-o Ordonanță de Urgență, „sub pretinsa îndeplinire a exigențelor Comisiei Europene”. Însă, Guvernul și-a asumat, în scrisoarea de intenție convenită cu delegația FMI și a Comisiei Europene (CE) din 12 septembrie 2013, și publicată în Monitorul Oficial în 18 decembrie 2013, amendarea legislației de funcționare a ASF, în sensul armonizării acesteia cu practicile internaționale.  Finanțatorii externi au cerut încă de la înființarea ASF întărirea criteriilor de incompatibilitate, precum și a celor de calificare în funcția de membru al Autorității.

Ne vom asigura că angajamentele legislative și instituționale ale ASF vor fi amendate până la finele lunii septembrie (amendarea legislației a fost cerută de FMI și CE, altfel Guvernul nu avea cum și cui să dea asigurări pe această temă – n.r.), pentru a fi armonizate cu cele mai bune practici internaționale. Acestea privesc, în esență, dimensiunea consiliului de administrație și a celui director (un maxim de 9 în total), calificările minime necesare pe care trebuie să le aibă membrii consiliului ASF, protecția prevăzută de lege pentru personalul și instituția de supraveghere și evitarea conflictului de interese, în mod deosebit legătura acestor membri cu membrii Parlamentului și cu partidele politice. Conducerea superioară și membrii consiliului vor trebui să respecte principiile de guvernanță corporativă amendate. ASF va spori de asemenea transparența și comunicarea publică a tuturor onorariilor și comisioanelor percepute de la entitățile supravegheate.

scrisoare de intenție cu FMI

La o lună de la elaborarea scrisorii de intenție cu FMI și Comisia Europeană (CE), mai exact pe 17 octombrie 2013, vicepreședintele ASF Daniel Tudor și-a dat demisia, pentru că a devenit incompatibil cu funcția. Intrarea lui în situația de incompatibilitate a intervenit în urma modificărilor aduse la OUG 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF, făcute pe 16 octombrie 2013, deci cu 16 zile peste termenul asumat cu FMI (respectiv sfârșitul lunii septembrie). În OUG 93/2012 s-au operat acele modificări cerute de finanțatorii externi încă din primăvara lui 2013 și asumate în scrisoare de intenție cu FMI și CE la negocierile din septembrie.

CITEȘTE ȘI: ASF își reduce numărul de membri la cererea FMI. Vicepreședintele Daniel Tudor își dă demisia

FMI și CE, co-participante la o infracțiune, în viziunea DNA

DNA mai susţine că omul de afaceri Ilie Carabulea a reuşit să-şi cumpere influenţa în ASF ca să-şi scape compania de asigurări (Carpatica Asig) de faliment. Procurorii spun că, în schimbul unei maşini Audi A8 vândute cu 9.000 de euro, vicepreşedintele ASF, Marian Mârzac, fost angajat al lui Carabulea, a reuşit să scape Carpatica Asig de suspendarea autorizaţiei de funcţionare şi de majorarea capitalului cu 15 milioane de euro.

În schimbul unui contract antedatat, Mîrzac l-ar fi anunţat pe Ilie Carabulea despre controalele dispuse de ASF, inclusiv componenţa comisiilor, ar fi amânat luarea unor decizii de sancţionare, fiind responsabil chiar şi de aranjarea „interviului” privind evaluarea viitorului director al „Carpatica Asig”. Culmea influenţei lui Carabulea la AFS a fost modul în care a fost „volatilizat”, prin mâna lui Călin Georgel, secretar general la ASF, un document trimis din greşeală de o angajată a Carpatica Asig care arăta că brokerii companiei încasau comisioane ilegale.

Procurorii anticorupţie susţin că, în planul doi, Marian Mîrzac plănuia să devină vicepreşedintele ASF, motiv pentru care a uneltit iniţierea şi susţinerea unui proiect de lege care să-l pună pe preşedintele fostei CSA, Daniel Tudor, în situaţia de a demisiona.

Astfel, inculpatul MÎRZAC MARIAN, care declarase un război făţiş învinuitului TUDOR DANIEL GEORGE, a intervenit şi a susţinut prin prisma relaţiilor pe care le avea cu preşedintele ASF (cunoscut în mediul colocvial al apropiaţilor acestuia ca fiind „unchiul”) iniţierea şi adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă de către Guvern, care sub pretinsa îndeplinire a exigenţelor Comisiei Europene, a avut drept obiectiv introducerea unor incompatibilităţi ce l-au obligat pe numitul TUDOR DANIEL GEORGE să îşi prezinte demisia. Astfel, cercetările au evidenţiat că modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, ar fi trebuit să se realizeze prin adoptarea unei legi de către Parlamentul României (Senatul fiind camera decizională) (…) În condiţiile în care amendamentul privind reglementarea unei incompatibilități care să-l vizeze exclusiv pe învinuitul TUDOR GEORGE-DANIEL nu era agreat de membrii celor două comisii, s-a promovat o nouă incompatibilitate (care, de asemenea, îl viza exclusiv pe învinuitul TUDOR GEORGE-DANIEL), promovarea acesteia făcându-se printr-un proiect de Ordonanţă de urgenţă, proiect care a fost introdus pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern din chiar dimineaţa zilei de 16 octombrie 2013.

Direcția Națională Anticorupție

Doar că DNA nu precizează despre ce „nouă” incompatibilitate este vorba. Pe scurt, procurorii DNA sugerează că Mîrzac, cu complicitatea ministrului finanțelor, Daniel Chițoiu, ar fi promovat modificările legislative care să-l pună pe Daniel Tudor în situația de incompatibilitate.

Iată cu ce conversație, desprinsă din stenogramele DNA, își ilustrează procurorii referatul:

CHIŢOIU LAURA: Auzi, ai mai aflat ceva? Ai mai vorbit cu domnu preşedinte (referire la Ruşanu Dan Radu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară) când s-a întors?

MÎRZAC MARIAN: Mă, da. Am vrut să te sun, dar nu ştiam dacă e bine să te sun. Da, am vorbit cu el. A fost acolo, a semnat ş-a plecat mai departe, la Justiţie, să ia avizu şi să… mă rog, totu-i în regulă până acuma şi mi-a mai zis o chestie care mi s-a părut destul de interesantă şi bine făcută: faptul că au trimis deja, în acelaşi timp, şi adresa către Comisia Europeană în care au scris ce măsuri au întreprins..

CHIŢOIU LAURA: Îhî-îhî! Ca să-i liniştească şi pe ăia.

MÎRZAC MARIAN: Evident. Una, ca să-i liniştească şi pe-ăia şi doi: ca să creeze deja o stare că «Trebuie făcută că uite le-am scris la ăia că am făcut-o. Nu mai ne jucăm de-a alba-neagra, că dacă le-am spus la ăia c-am făcut-o şi iară o frecaţi pe-aicea şi o ameţiţi, iese mult mai urât decât a ieşit până acuma! » ştii?

CHIŢOIU LAURA: Îhî. A, o idee bună, cine-o fi avut ideea?

MÎRZAC MARIAN: Da. Uite… de la cine, dar s-ar putea să fi plecat chiar de la Dan (referire la Chiţoiu Daniel, ministru al finanţelor publice), că probabil el e iniţiatoru. El mi-a zis, că l-am întrebat „Ai fost la el?” şi a zis „Nu, nu, nu, că era la guvern. Nu ştiu unde naiba a fost… mi-a zis că …era la guvern”>>

Nici Guvernul, și nici ministrul Finanțelor Publice, nu au făcut însă un secret din amendarea legislației de funcționare a ASF, astfel că sugerarea caracterului conspirativ al modificării acestei legislații nu-și are rostul.

În iunie 2013, deci cu mai mult de 4 luni înainte de amendarea OUG 93/2012, premierul Victor Ponta declara public faptul că Guvernul va reduce numărul membrilor Consiliului ASF.

Și Daniel Dăianu, prim-vicepreşedintele ASF, considera la acea vreme că reducerea membrilor din Consiliu va aduce beneficii desfăşurării activităţii instituţiei. El a adăugat că nicăieri în Europa nu poţi găsi un omolog al ASF cu un număr atât de mare de membri în Consiliu.

Cât privește incompatibilitatea „nouă” invocată de DNA, motivul pentru care Daniel Tudor a devenit incompatibil a fost acela că soția sa a fost aleasă în Parlamentul României. Iar aceasta nu este nici pe departe o incompatibilitate „nouă”, de vreme ce aceasta a fost prevăzută în scrisoarea de intenție cu Fondul din septembrie 2013 și discutată cu mult înainte de semnarea actualului acord cu FMI.

Mai exact, incompatibilitatea lui Tudor a survenit în urma modificării legislative care arăta că membrii Consiliului nu pot fi soți și nici rude ori afini, până la gradul al treilea, cu Președintele României, cu membrii birourilor permanente ale Parlamentului, ai Guvernului sau ai Consiliului de Administrație al BNR.

Consider că este normal să renunț eu, întrucât soția mea a fost aleasă în Parlament prin votul uninominal al cetățenilor, pentru un mandat de 4 ani. Consider că la împlinirea exact a unui an în această funcție (am fost ales de trei ori), mi-am îndeplinit o parte din obiective și am reușit să am un aport, atât cât am putut, la piața asigurărilor.

Daniel Tudor

octombrie 2013

În plus, la următoarele negocieri cu FMI, de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, ASF arăta că noile modificări ar trebui să răspundă cerințelor finanțatorilor externi.

Reprezentanții ASF au adus la cunoștință partenerilor de discuție (reprezentanții FMI) că autoritatea a intrat într-o nouă etapă de consolidare, după ce guvernul a adoptat, la jumătatea acestei luni, Ordonanța de Urgență 94/2013, care privește ASF. Ordonanța ar trebui să răspundă inclusiv preocupărilor organismelor financiare internaționale

ASF

comunicat de presă, 25 ocotmbrie 2013

Mai mult, reprezentanții Comisiei au spus, chiar prin vocea șefului delegației Comisiei Europene în România, Istvan Pal Szekely, că lucrurile sunt pe drumul cel bun și a sugerat că legea mai poate fi amendată suplimentar.

CITEȘTE ȘI:Incompatibilitățile din Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, discutate cu delegația FMI

Cine este Daniel Tudor?

Daniel Tudor (foto) este considerat unul dintre cei mai influenți oameni din lumea asigurărilor, influență pe care a câștigat-o însă prin legături dubioase și printr-o serie de „manevre” suspect de ilegale pe piața asigurărilor, rămase însă neinvestigate de vreun procuror.

Astfel, în 2006, după ce-și asigură “spatele” la vârful Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), unde a propulsat-o pe la fel de controversata Angela Toncescu, Tudor își începe ascensiunea profesională și financiară.

Printr-o serie de “manevre” mai mult decât dubioase , Tudor reușește – sprijinit de Angela Toncescu – să-l convingă pe Ovidiu Tender să vândă compania Ardaf. Vânzarea Ardaf către cehii de la PPF este intermediată chiar de Daniel Tudor. Imediat ce PPF devine proprietar, Tudor mai rămâne ceva vreme director general şi preşedinte al Ardaf. Iar una din cele mai bune „afaceri” făcute de acesta la conducerea companiei de asigurări a fost vânzarea către el însuși a sediului central al Ardaf, fostul sediu al Băncii Columna, din strada Primăverii nr. 29, precizau la acea dată surse din piaţa de asigurări, citate de presa centrală.

Potrivit presei, vânzarea s-ar fi făcut pentru 12 milioane lei (3,2 milioane euro), în condiţiile în care clădirea fusese achiziţionată de Ardaf printr-un credit de la Banca Transilvania în valoare de 25 milioane lei (circa 7 milioane euro). Dacă paguba de aproximativ 3,5 milioane euro nu fusese de ajuns pentru Ardaf, compania a ajuns să plătească o chirie ameţitoare pentru fostul sediul al său – de 100.000 euro lunar. În plus, surse din cadrul companiei declarau că salariul lui Tudor ca director general al Ardaf depăşea 100.000 euro lunar.

Abia în 2009, cehii îl schimbă pe Daniel Tudor de la conducerea Ardaf. Acesta este propulsat însă la șefia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

La finele anului 2012, când deținea deja funcția de președinte al CSA, Daniel Tudor era cel mai bogat dintre cei șapte membri ai Consiliului CSA: 160.000 euro/an din dobânzi, 840.000 de metri pătrați de terenuri în Bucureşti, în ţară şi în Turcia.

Averea lui Daniel Tudor (potrivit ultimei declarații de avere):

• opt terenuri intravilane şi agricole în Bucureşti, Buzău, judeţul Ilfov şi un teren în Turcia cu o suprafaţă totală de aproape 840.000 mp;

•  trei case în Bucureşti şi una în Turcia, cu suprafeţe între 78 şi 1.780 mp; un apartament în Bucureşti, două în Belgia şi unu în SUA;

•  venituri anuale de 7.800 de lei din chirii şi de aproape 679.000 de lei (160.000 de euro) din dobânzi; venituri din dividende de 1.100 de lei;

• împrumuturi de 254.000 de euro şi de 132.000 de lei acordate unor firme pe care le deţine; cotă de 50% din acţiunile companiei RIAS SRL;

•  soţia lui Tudor deţine 25 de conturi bancare cu o valoare de 2,1 mil. euro, 174.000 de lei şi 745.000 de dolari; patru terenuri, o casă, două autoturisme, două bărci cu motor, dar şi bijuterii şi ceasuri de 100.000 de euro.

Cosmina Croitoru