Situată în centrul geometric al creierului, între emisferele creierului mare, glanda pineală sau epifiza este considerată a fi al treilea ochi al nostru. Ea are forma unui con larg, de mărimea unui bob de mazăre, cântărește doar 0,16 grame și se află la poarta de intrare dintre cel de-al treilea și al patrulea ventricul cerebral, fiind scăldată în fluidul cerebrospinal.
Epifiza este responsabilă cu secreția melatoninei, care are rolul de a încetini procesul de îmbătrânire, stimulează apărarea antitumorală și sistemul imun, funcționând în armonie cu hipotalamusul, are rol de antioxidant și reglează ritmul bătăilor inimii. Melatonina susţine ciclicitatea veghe-somn, creşte abilitatea de a ne reaminti visele, păstrează libidoul, creşte calitatea somnului, susţine funcţiile sezoniere.
Diminuarea cantității de melatonină din sânge odată cu vârsta duce la insomnii, de unde și afecțiuni adiacente: lipsa de concentrare, irascibilitate, scăderea capacității de muncă.
Glanda pineală secretă melatonină până în jurul vârstei de 30 de ani, deoarece se calcifiază, iar fluorul este principalul element care este absorbit și care-i oprește funcțiile.
Aflată în spatele ochilor, epifiza stochează informațiile obținute din câmpul vizual.
Glanda pineală este ceasul nostru intern, biologic care ajută organismul să se integreze în ritmurile naturale ale mediului în care trăieşte.
Aspecte exterioare cum ar fi temperatura şi lumina, ca şi mesaje interne cum ar fi emoţii, stări ghidează glanda pineală în adaptarea biologiei organismului la mediu. În acest fel starea de spirit, somnul, imunitatea, ritmurile sezoniere, menstruaţia şi chiar îmbătrânirea sunt reglate.
Pentru a supravieţui variaţiilor ciclice ale mediului, organismele au nevoie de mecanisme nu doar pentru detectarea modificărilor mediului în care trăiesc dar de asemenea pentru anticiparea lor. Glanda pineală este senzorul extrem de fin pentru detectarea acestor modificări şi iniţierea reglajelor fiziologice necesare.
R.M.