În toamna acestui an, Uniunea Europeană vrea să mute decisiv pe tabla geopolitică și geo-economică, prin semnarea unor acorduri cu state din spațiul ex-sovietic.
Pe 28 și 29 noiembrie, la Vilnius, în capitala Lituaniei, este programat un summit la care participă liderii UE și statele Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Miza este atragerea acestor state într-o zonă de stabilitate democratică și a economiei de piață, în paralel cu oprirea tendinței Rusiei de a-și restabili hegemonia politică și economică în acest spațiu.
În mod realist, la Vilnius se poate aștepta parafarea unor acorduri de liber schimb cu Armenia, Georgia și Republica Moldova. Relațiile cu Ucraina, Belarus și Azerbaidjan nu sunt la un nivel satisfăcător, pe fondul evoluțiilor politice din aceste state.
Parteneriatul Estic a fost lansat în mai 2009 și a fost definit ca o inițiativă pentru încurajarea relațiilor comerciale, a liberalizării regimului de vize, a cooperării instituționale între statele vizate și UE.
Apropierea dintre UE și statele Parteneriatului Estic se bazează, din punct de vedere tehnic, pe Acorduri de Asociere şi pe Acorduri Aprofundate şi Cuprinzătoare de Comerţ Liber (DCFTA), aflate în diverse stadii de negociere bilaterală.
Republica Moldova, pentru care România este unul dintre principalii parteneri comerciali, a finalizat negocierile pentru DCFTA la începutul lunii iunie. Potrivit Comisiei Europene, acordul va oferi un acces reciproc mult mai bun pentru produsele și serviciile din UE și din Republica Moldova.
Din punct de vedere economic, cele șase state reprezintă o piață de 76 de milioane de locuitori. Într-o primă etapă, luând în calcul doar Armenia, Georgia și Republica Moldova, ar fi vorba despre o piață de 11 milioane de locuitori.
Răspunsul Rusiei la Parteneriatul Estic constă în promovarea Uniunii Eurasiatice, la care sunt parte Federația Rusă, Belarus și Kazahstan. Acordul pentru constituirea Uniunii Economice Eurasiatice va fi semnat anul viitor, ceea ce va consemna retragerea Belarusului din Parteneriatul Estic. De asemenea, Ucraina și Republica Moldova sunt supuse constant la șantaje comerciale pentru a le ține departe de acordurile cu UE.
Sursa Zilei s-a adresat către liderii mai multor patronate din România cu întrebări despre relevanța acestor evoluții pentru economia românească. Prima concluzie este că nu există nicio pregătire din punctul de vedere al unei analize de impact complete. În privința oportunităților care pot fi decelate la o primă citire, părerile sunt împărțite.
- Mihai Vișan, director executiv al Romalimenta – Federația Patronală Română din Industria Alimentară
Nu cred că există pericole și nici chiar dezavantaje, ci dimpotrivă. Agricultura și mai ales industria alimentară din țara noastră sunt peste nivelul celor din aceste țări, ca atare un acord de liber schimb poate să ne aducă beneficii datorate accesului mai facil pe aceste piețe.
De asemenea, de regulă, astfel de acorduri introduc și condiționări normale privind standardele de siguranță alimentară, deci încă un câștig sub forma protejării sănătății populației, dar și a efectivelor de animale.
- Valeriu Velciu – președintele APREL – Patronatul Român din Industriile Electrotehnică, Electronică, Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Vor fi avantaje doar pentru țările vest-europene. Pentru industria românească, vor aparea noi concurenți mai ieftini, față de colaborările actuale cu țările vest-europene.
- Matei Agathon Dan, vicepreședinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România
O astfel de evoluție ar fi de bun augur pentru România, pentru că este vorba de state emergente, cu rate mari de creștere, precum Georgia, sau de dimensiuni importante, cum este Ucraina.
Aceste acorduri pot să creeze premisele pentru exporturi de mobilă, vinuri sau pentru Duster. Sunt auspicii favorabile. Nu putem să rămânem dependenți de exporturile către UE.
Alte oportunități ar putea fi importul de utilaje agricole din Republica Moldova, eventual pe bază de barter, pentru a acoperi această nevoie stringentă a economiei românești și folosirea Ucrainei ca un pod pentru relații economice cu Rusia.
- Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România
Nu avem opinii, interesele fiind geopolitice – respectiv accesul spre noi piețe pentru produsele realizate în economiile dezvoltate și acces la resursele energetice și minerale ale zonei.
Vlad Bârleanu
foto: ditort.com