Fructe de pădure prietenoase, mici şi năstruşnice, coarnele au culoare roşie, liliachie, galbenă sau albicioasă, gust dulce-acrişor şi multiple beneficii pentru sănătate.
Fitoterapeuţii recomandă consumul coarnelor în stare proaspătă sau sub formă de decoct. Folosite ca adjuvant, ceaiul de corn, preparatul macerat şi tinctura se folosesc în tratarea diareilor, a enteritei şi a enterocolitei.
Având proprietăţi hemostatice, coarnele sunt eficiente în hemoragii nazale şi combat stările febrile cauzate de gripă şi răceală.
Coarnele conţin: apă, calciu, zaharuri, acizi, tanini, substanţe pectice, proteice, celuloză, săruri minerale, provitamina A, vitaminele B1, E2, PP şi C. În bioterapie, se folosesc fructele, frunzele şi scoarţa tulpinii de corn.
Decoctul din scoarţa tulpinii de corn se foloseşte la tratarea dermatozei, iar tinctura din frunze, scoarţă şi fructe de corn este indicată în tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice.
Extern, sub formă de comprese şi băi locale, coarnele sunt benefice împotriva hemoroizilor, a eczemelor şi a ascaridiozei.
Din coarne se prepara dulceaţă, sirop, marmeladă, pastă şi peltea. Coarnele se mai folosesc la extragerea de pectină şi la prepararea băuturii alcoolice numite comată. Datorită acidităţii pronunţate, fructele se consuma mai mult uscate, în cuptor sau la soare.
Fructul este bun şi în preparatele din carne, iar lemnul este utilizat la confecționarea diverselor obiecte rustice.
Roxana Mera