În ultimii 34 de ani România a avut patru președinți, despre care se știe aproape totul. Însă puțină lume le cunoaște pe soțiile acestora, pe Primele Doamne ale României.Un aspect comun în cazul soțiilor președinților este adaptarea la rolul de reprezentant al României pe scena internațională, o misiune ce presupune diplomație, eleganță și empatie.
Nina Iliescu, născută Elena Șerbănescu la 4 martie 1930, a parcurs un drum de la începuturi modeste până la un rol de proeminență națională în calitate de Primă Doamnă a României. Viața sa, împletită cu cea a soțului său, fostul președinte Ion Iliescu, reflectă o poveste de reziliență, determinare și parteneriat durabil.
Născută și crescută în cartierul Crângași din București, Nina a fost marcată de greutăți în primii ani de viață. La doar 15 ani, ea și-a pierdut tatăl, lăsând-o pe mama sa să le crească singură pe Nina și pe sora ei. În ciuda acestor provocări, Nina a excelat la învățătură, urmând cursurile Liceului Iulia Hașdeu.
Soarta a adus-o împreună cu Ion Iliescu, care s-a născut cu doar o zi înaintea ei, pe 3 martie 1930. Cei doi s-au cunoscut în adolescență, când Nina era elevă la Iulia Hașdeu, iar Ion studia la Liceul Sfântul Sava. Legătura lor a devenit puternică în ciuda opoziției inițiale a mamei Ninei. Când au împlinit 21 de ani, cuplul s-a căsătorit.
Ambii au urmat cursurile prestigioasei Universități de Stat din Moscova, unde Nina s-a specializat în cercetarea științifică, în special în domeniul coroziunii metalelor. Activitatea sa de cercetător a marcat-o ca o contribuție semnificativă la progresul științific din România.
Deși s-a ferit de lumina reflectoarelor politice, Nina Iliescu a fost un partener de nădejde în timpul președinției soțului său, care a început după Revoluția română din 1989. Povestea ei nu este doar cea a unei Prime Doamne, ci a unei femei care a depășit adversitatea, și-a construit o carieră de succes și a menținut un parteneriat pe viață cu unul dintre cei mai influenți lideri ai României.
După Revoluția din 1989, Ion Iliescu a devenit primul președinte al României post-comuniste, iar Nina Iliescu a preluat, implicit, rolul de Primă Doamnă. Cu toate acestea, ea a stabilit de la început limite clare: „Îl voi susține și îi voi fi alături, însă să nu-mi ceară să fiu o Primă Doamnă în adevăratul sens al cuvântului”, a spus Nina Iliescu. Aceasta a evitat aparițiile publice frecvente și implicarea în chestiuni de protocol sau politică.
Astăzi, la 94 de ani, continuă să fie un simbol al unei vieți trăite în umbra marilor schimbări istorice, dar mereu alături de partenerul ei de viață.
Nadia Ileana Bogorin ( Constantinescu)
Juristă de profesie, Nadia Ileana Bogorin și-a cunoscut soțul în perioada în care erau studenți la Facultatea de Drept a Universității din București. Pregătirea lor academică și profesională comună a pus bazele unui parteneriat care a trecut prin provocări personale și publice.
În ciuda expertizei sale juridice, Bogorin a păstrat un profil scăzut în timpul președinției soțului său, evitând lumina reflectoarelor asociată adesea cu soțiile politice. Angajamentul său față de soțul său a fost ferm, inclusiv în perioadele de atenție mediatică. Reziliența tăcută și sprijinul nezdruncinat al Nadiei au fost caracteristici notabile ale perioadei în care a fost Prima Doamnă a României.
Deși aparițiile sale publice au fost limitate, prezența lui Bogorin în culise a completat conducerea soțului său într-o perioadă crucială pentru România. Președinția lui Emil Constantinescu a coincis cu reforme semnificative și cu o tranziție continuă de la comunism la democrație, o perioadă dificilă care a necesitat atât tărie politică, cât și personală.
Povestea Nadiei Ileana Bogorin ne reamintește că, în spatele multor lideri influenți, există persoane la fel de remarcabile care le susțin și le modelează parcursul.
Maria Băsescu, născută pe 6 septembrie 1951, în Suceava, ea a devenit una dintre cele mai respectate prime doamne ale țării, captivând publicul prin naturalețea și simplitatea sa. Acum în vârstă de 73 de ani, a urmat Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava și Școala de Tehnică Comercială, iar înainte de căsătorie a lucrat în turism pe litoralul românesc. În interviuri, a declarat că regretă renunțarea la această carieră, deoarece aprecia atmosfera dinamică a domeniului.
Deși nu a urmat o carieră profesională în sens clasic, Maria Băsescu a fost implicată activ în lumea afacerilor. În 1994, a deschis alături de fratele soțului său și alți doi parteneri o fabrică de înghețată care a început producția în 1998. În paralel, s-a implicat și în domeniul impresariatului artistic și al organizării de spectacole, însă această afacere nu s-a dovedit profitabilă.
În 1996, Maria Băsescu a încercat o altă inițiativă antreprenorială alături de o prietenă, dar nici aceasta nu a prosperat. Totuși, între 2003 și 2005, a coordonat o companie de transporturi maritime și de coastă, unde acționar unic era soțul său. Cunoscută mai ales ca soția fostului președinte al României, Traian Băsescu, reprezintă un exemplu rar de eleganță, discreție și dedicare vieții de familie, într-o epocă marcată de celebrități publice controversate.
În 2004, odată cu ascensiunea lui Traian Băsescu la funcția de președinte, Maria Băsescu a devenit prima doamnă a României. În această postură, a participat la numeroase evenimente publice, captând atenția presei naționale și internaționale, dar păstrându-și o atitudine discretă și rezervată.
Maria Băsescu rămâne o figură publică emblematică în România, apreciată pentru felul în care și-a gestionat atât responsabilitățile de primă doamnă, cât și activitățile personale. De-a lungul anilor, publicul a respectat decizia sa de a-și prioritiza familia și de a rămâne în umbră, chiar și în cele mai intense momente ale vieții politice ale soțului său.
Carmen Iohannis, Prima Doamnă a României, este celebrată nu doar pentru discreția, ci și pentru eleganța sa, lăsând constant o impresie de neuitat alături de soțul său, președintele Klaus Iohannis. Născută la Reghin, județul Mureș, la 2 noiembrie 1960, povestea ei de viață este una a dedicării, rezistenței și a unei influențe discrete în structura culturală și politică a României.
Crescută într-o familie de români cu rădăcini greco-catolice din satul Sântu de lângă Reghin, Carmen a manifestat o pasiune pentru artă încă din primii ani, luând cursuri de balet și lecții de pian.
Ca studentă, Carmen a experimentat realitățile dure ale regimului comunist din România. Ea a participat la slujbe religioase clandestine conduse de protopopul Pompeiu Onofreiu la reședința sa privată din Sibiu, un oraș care avea să devină piatra de temelie a vieții sale personale și profesionale. La aceste întâlniri participau persoane care căutau alinare spirituală, inclusiv Klaus Iohannis, viitorul ei soț.
Carmen l-a cunoscut pe Klaus Iohannis când avea 22 de ani, în timpul anilor de facultate. Pasiunea lor comună pentru educație și angajamentul față de excelență le-au consolidat legătura, conducând la căsătoria lor în 1989.
După Revoluția Română din 1989, cei doi soți s-au întors să predea la colegiile lor, contribuind la școlile care i-au format. Carmen a predat engleza la prestigiosul Colegiu Național Gheorghe Lazăr, în timp ce Klaus a predat fizica la Colegiul Național Samuel von Brukenthal. Dedicarea lor pentru educație reflectă credința lor în puterea de transformare a acesteia pentru societate.
A.C.