4.3 C
București
duminică, 22 decembrie 2024 - 17:04
No menu items!

Ce are de gând noul șef al DNA: task-force econonomic pentru recuperarea banilor din infracțiuni de corupție

spot_img

Marius Ionuț Voineag, procurorul propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost audiat, marți, de membrii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – așteptată să avizeze tot marți această propunere. 

La începutul audierii, Voineag și-a prezentat proiectul său pentru DNA, în cazul în care va fi numit în funcție de președintele Klaus Iohannis, un proiect axat pe recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni de corupție. 

El a explicat, între altele, că o conduită a unora dintre inculpați este aceea a calculului de profitabilitate. Iar, în opinia sa, o metodă de a stopa fenomenul corupției ar putea fi identificarea și sechestrarea din timp a produselor infracțiunilor, mai exact, reținerea rapidă a banilor obținuți de unii inculpați din infracțiuni de corupție. 

Pentru eficientizarea acestui plan de acțiune, Marius Voineag propune crearea unui „task force economic”, care să reușească în mod efectiv confiscarea a mai multor produse ale infracțiunilor de corupție.

„Îmi doresc ca DNA să aibă cel mai performant compartiment de investigare a infracțiunilor economice. Propun dislocarea a 30 de ofițeri specializați în cercetarea infracțiunilor economice, pentru care îmi doresc, în primele luni, doar specializare accentuată pentru ca apoi să îi punem să lucreze în echipe mixte ofițer-procuror pentru cercetarea infracțiunilor predicat de natură economică. E vorba de experiența mea anterioară si îmi asum că investigația financiară trebuie făcută de acești ofițeri.

E vorba de audieri efective, de verificarea unor cercuri relaționale concrete, pentru depistarea si găsirea acestor bunuri ajunse la terți. Nu vorbim de constatări simple, ci despre investigații efective, în teren, în plan direct”, a explicat procurorul Marius Voineag. 

Despre acuzațiile lansate în spațiul public: apartenența la masonerie, blocarea anchetei în dosarul tezei de doctorat a premierului Ciucă sau blocarea anchetelor SIIJ

După prezentarea proiectului, a urmat un adevărat tir de întrebări din partea membrilor Secției pentru procurori și care au vizat, în principal, acuzațiile lansate împotriva lui Voineag în presă. 

Procurorul a negat vehement apartenența la masonerie, dar și orice implicare într-o eventuală blocare a anchetei în cazul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. „Dosarul este în continuare în lucru (..)Nu am făcut nimic altceva decât să respect procedura (…) În cauză au fost ridicate înscrisuri atât în perioada mandatului meu de conducere, cât și în perioada conducerii asigurate de actualul șef de secție. Dacă era o problemă de legalitate, cu siguranță ar fi existat o decizie de infirmare a ordonanței”, a spus Voineag. 

Cât despre acuzațiile privind ineficiența care ar fi dus la blocarea dosarele fostei SIIJ, acesta a explicat: „A fost un volum foarte mare, resursele secției sunt complet diferite față de DNA si DIICOT, am lucrat în 5 procurori, dupa care am ajuns la 2, acum sunt 3 dintr-o schemă de 14. A fost o muncă administrativă foarte mare, după cum știți, noi nu putem face acte de urmarire penală. (…)Cred că ar trebui să punem accentul pe o finalitate în perioada următoare și asta ține de managementul viitor al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Raluca Dan