Material prezentat de Fundația România Autentic
Geto-Dacii aveau cunoştinţe de astronomie, medicină şi botanică, iar preoţii ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile. Unii istorici afirmă că vracii care au trăit pe teritoriul României în Antichitate erau capabili să realizeze intervenţii chirurgicale dificile, unele chiar pe craniu, scrie adevaruldespredaci.ro.
Istoricul Hadrian Daicoviciu, autorul volumului „Dacii”, îl menţiona pe marele preot Deceneu ca fiind unul dintre cei care s-au ocupat de instruirea dacilor. El îşi motiva afirmaţia citând mărturia lui Iordanes, un istoric got care a trăit în secolul VI şi a relatat despre daci şi Deceneu.
„Observând dispoziţia lor de a-l asculta în toate şi că ei sunt din fire inteligenţi, i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, căci era în aceasta un maestru priceput. El i-a învăţat morala, dezbărându-i de moravurile lor cele barbare, i-a instruit în ştiinţele fizicii, făcându-i să trăiască potrivit legilor naturii, i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare. Arătându-le practica, i-a învăţat să trăiască în fapte bune, demonstrându-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lumii şi cum globul de foc al soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus, spre a se apropia sau depărta de polul ceresc. Puteai să-l vezi pe unul cercetând poziţia cerului, pe altul proprietăţile ierburilor şi ale arbuştilor, pe acesta studiind creşterea şi descreşterea lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui şi cum prin rotaţia cerului soarele vrând să atingă regiunea orientală este dus înapoi spre regiunea occidentală”, scria istoricul got Iordanes, citat de Hadrian Daicoviciu în volumul „Dacii”, (reeditat în 1991).
Hadrian Daicoviciu explica faptul că preoţii daci se foloseau de cunoaşterea elementelor de ştiinţă pentru a-şi spori autoritatea faţă de popor, în timp ce marea masă a dacilor nu avea astfel de cunoştinţe.
Printre artefactele descoperite la Sarmizegetusa este şi un obiect considerat o trusă medicinală. „Ion Crişan a descoperit o adevărată trusă medicală conţinând un bisturiu, o pensetă, mai multe văscioare pentru păstrarea substanţelor medicamentoase şi o placă mică de cenuşă vulcanică, materie care, presărată pe o rană, avea proprietatea de a grăbi cicatrizarea. Analiza chimică a arătat că ea provine dintr-un vulcan mediteranean, poate Etna. Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale, preoţii-medici daci ştiau să execute operaţii grele şi complicate: craniul unui schelet descoperit la Poiana prezintă urme clare a unei trepanaţii cicatrizate. Numeroase cisterne şi conducte aduse la lumină în Munţii Orăştiei atestă existenţa unor preocupări de igienă publică”, afirma Hadrian Daicoviciu, motivându-şi astfel opinia că dacii aveau cunoştinţe medicale empirice.
Chimia plantelor otrăvitoare
Istoricul Ion Horaţiu Crişan arată în volumul „Spiritualitatea geto-dacilor” (1986) că dacii cunoşteau şi proprietăţile plantelor otrăvitoare. „Geto-dacilor nu le-au fost cunoscute numai plantele vindecătoare, ci şi diferite otrăvuri de esenţă vegetală şi animală. Dio Cassius ne spune că în cel de-al doilea război purtat de Traian în Dacia, Decebal l-a prins pe generalul Longinus (la care împăratul ţinea foarte mult) vrând să speculeze pacea. Bravul general se sinucide însă cu otrava pe care şi-o procură de la daci, pentru ca regele dac să nu poată profita. Ovidiu ne vorbeşte despre săgeţile unse cu venin de viperă. Geţii înveninau săgeţile şi cu sucul extras din planta helenium, despre care ne aminteşte medicul grec Galen, Este foarte probabil că şi numărul otrăvurilor, ca şi cel al plantelor de leac, cunoscute la geto-daci, a fost mult mai mare decât cel înscris în izvoarele greco-romane”, scrie Ion Horaţiu Crişan. Istoricul menţionează cunoştiinţele despre efectele terapeutice ale băilor termale din Dacia.
Sarmizegetusa Regia, locul sanctuarelor solare
O dovadă a cunoştinţelor de astronomie ale strămoşilor noştri, susţin istoricii români, sunt templele misterioase din Sarmizegetusa Regia. „Confirmarea cea mai strălucită a spuselor lui Iordanes despre preocupările ştiinţifice şi în special astronomice la daci o constituie însă marele sanctuar rotund din incinta sacră a Sarmizegetusei. Considerat multă vreme ca o enigmă, lui i s-au atribuit ipotetic cele mai diverse destinaţii. Monumentul este un adevărat sanctuar-calendar al dacilor”, afirma Daicoviciu, menţionând că marii preoţi erau cei care se ocupau de desluşirea semnelor cereşti.
Dacii cunoşteau metalurgia fierului şi aveau cunoştiinţe tehnologice în prelucrarea argintului şi a cuprului. De asemenea, erau pricepuţi în dulgherit şi în exploatarea sării, mai afirma istoricul Ion Horaţiu Crişan.
Olimpia Diaconiuc