Nici Parlamentul, nici CCR și nici Guvernul nu au competența de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original și nici de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original, este concluzia CCR care menționează că semnăturile parlamentarilor beneficiază de „prezumția de veridicitate”, indiferent dacă au fost depuse în original sau în copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc).
CCR stipulează clar că nu semnăturile în original sau proveniența acestora este un motiv de a cere Curții să se pronunțe asupra unei moțiuni.
„Cu privire la acest aspect, Curtea observă că moțiunea de cenzură a fost semnată de un număr de 124 de deputați și senatori în condițiile în care numărul minim necesar pentru inițierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaților şi senatorilor). Nici Constituția și nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moțiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc). Ceea ce este determinant este voința deputatului sau senatorului care a semnat moțiunea de cenzură în sensul inițierii acesteia și însușirea/ asumarea semnăturii de către fiecare deputat/ senator inițiator în parte, conform prevederilor regulamentare și a cutumelor parlamentare”, se arată în motivarea deciziei CCR privind moțiunea de cenzură depusă de USR și AUR.
„Prin urmare, faptul că dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moțiunea de cenzură inițiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost „re-depuse” la data de 6 septembrie 2021 în original nu are decât semnificația unei confirmări din partea autorilor moțiunii de cenzură a faptului că semnăturile inițial depuse exprimă realitatea și a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru inițierea moțiunii de cenzură. (…) Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere și nici Guvernul nu au competența de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original și de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ține nici de competența Curții Constituționale”, se mai arată în document.
Premierul Florin Cîţu a depus la CCR, pe 8 septembrie, la Curtea Constituţională, o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură a USR a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.
CCR a decis că există un astfel de conflict între Guvern și Parlament, dar moțiunea trebuia dezbătută și votată mai departe.
C.Dumitrescu