Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, să respingă sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.
Votul a fost dat cu unanimitate, explicația fiind că o Hotărâre de Guvern este un act administrativ, nu o exprimare a voinței politice. În acest context, o Hotărâre de Guvern poate fi anchetată penal.
În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunțarea pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar. „Nu am cerut niciun fel de explicații, nici informații suplimentare, ci pur și simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susținute astăzi în ședință (…) Opinia Curții Constituționale o veți afla pe data de 23 noiembrie (…) Bineînțeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a declarat la acea dată președintele CCR, Valer Dorneanu.
Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curții se iau după Constituție, după practica acesteia și că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanțele judecătorești dacă ele le sunt necesare cauzei și îi pot influența.
Referitor la posibilitatea ca decizia dată în cazul OUG 13/2017 să fie considerată un precedent, șeful CCR a precizat: „Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanță exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură și cât o decizie a noastră anterioară se potrivește cu cauza pe care noi o analizăm acum”.
Curtea Constituțională a României a discutat joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman
În cadrul ședinței CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.
„După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (…) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție”, a spus Toader.
Potrivit acestuia, competența de apreciere a legalității hotărârii de Guvern este „o competență exclusivă a instanței de contencios”.
Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.
„Vă rugăm să constatați faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituțională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituțional. (…) Nu poți să impui unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu facă anchetă. (…) Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil”, a mai spus procurorul.
Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-și exercite acest rol constituțional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela „de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt”.
În 23 octombrie, președintele Senatului a cerut CCR să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte.
Președintele Senatului a solicitat CCR: să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului — Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de guvern.
DNA efectuează cercetări față de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părți din insula Belina și brațul Pavel. „În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual și HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituției României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”, preciza DNA.
Valeriu Motoc