Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea de aprobare a OUG 21/2015 privind restituirea unor imobile şi a decis că sunt neconstituţionale două prevederi prin care se fac derogări de la Legea contenciosului administrativ.
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2015, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România sunt neconstituţionale.
Articolului unic punctul 2 subpunctul 4 din lege prevede că „preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor are vot egal cu ceilalţi membri şi, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu este asimilat calităţii de conducător al autorităţii publice”.
Curtea a reţinut că derogarea impusă de textul criticat are efect direct în stabilirea cadrului procesual în care instanţa va putea analiza actul administrativ contestat sau refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea calităţii procesuale a autorităţii publice şi procedura executării silite a unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Astfel, prin derogarea impusă de textul criticat, legiuitorul a intrat în sfera puterii judecătoreşti, ceea ce încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, notează CC.
Articolul unic mai prevede, la punctul 4, că „se exonerează de la plata amenzilor civile stabilite în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi, respectiv, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor”.
În acest caz, curtea a reţinut că „singura modalitate de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive prin care instanţa a stabilit în sarcina autorităţii publice obligaţia de a face este cea prevăzută de dispoziţiile art. 24 din Legea nr.554/2004 – referitoare la posibilitatea ca, la cererea creditorului, instanţa de executare să aplice conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere”.
„Astfel, prin exonerarea reglementată de textul criticat este afectată singura posibilitate de a asigura punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive, prin care s-a stabilit în sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor/ Comisiei Naţionale de Compensare a Imobilelor obligaţia de a face (…)”, se mai spune în comunicatul CC.
Decizia curţii este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
Şeful statului a sesizat Curtea Constituţională, în 25 noiembrie, în legătură cu cele două prevederi ale Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015.
În sesizarea preşedinţiei se arăta că faptul că preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calităţii de conducător al autorităţii publice şi faptul că nici nu este menţionată expres persoana care reprezintă comisia ar putea afecta exercitarea dreptului de a contesta în instanţă deciziile emise de această autoritate publică, respectiv stabilirea cadrului procesual în care instanţa va putea analiza actul administrativ contestat.
Preşedintele mai spunea, referitor la cea de-a doua dispoziţie criticată, că, dacă administraţia este exonerată de la punerea în aplicate unei hotărâri judecătoreşti, prin neplata amenzilor civile stabilite în sarcina conducătorului unei autorităţi publice, accesul la justiţie ar deveni teoretic şi iluzoriu, iar persoana vătămată de o autoritate publică ar fi lipsită de dreptul la repararea pagubei.
Valeriu Motoc