Nicio hotărâre a Guvernului pentru reglementarea listelor cu informații secrete de stat ale celorlalte autorități şi instituții publice nu a fost supusă, vreodată, avizului CSAT
Având în vedere solicitările multiple adresate Serviciului de Informaţii Externe, Biroul de presă al structurii a comunicat, marți, că SIE nu este abilitat să răspundă unor întrebări privind identitatea ofiţerilor acoperiţi.
Faţă de situaţia în care este implicat un serviciu de informaţii, respectiv de a fi chestionat cu privire la identitatea ofiţerilor acoperiţi, în contextul dispoziţiilor legale ce-i guvernează activitatea, SIE nu este abilitat să răspundă unor întrebări de asemenea natură, chiar şi în condiţiile în care persoana la care se face referire nu ar fi avut nicio legătură cu instituţia.
În privinţa întrebărilor vizând elaborarea HG nr.223/2013:
– La nivelul anului 2002, în aplicarea art. 22 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, Serviciul de Informaţii Externe, instituţie deţinătoare de informaţii clasificate secret de stat, a întocmit şi supus aprobării Guvernului lista cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat din domeniul său de activitate.
– Caracterul militar al HG nr. 1209/2002 a relevat în timp o serie de vulnerabilităţi în asigurarea protecţiei sediilor, categoriilor de activităţi şi a personalului instituţiei, generate de inopozabilitatea faţă de terţi a actului normativ, fapt care a permis ca unele cadre, sedii, structuri şi tipuri de activităţi ce se desfăşoară în/de către acestea să fie deconspirate fără ca instituţiile abilitate, în speţă Parchetul, să aibă posibilitatea legală de a întreprinde măsurile procedurale ce se impuneau la sesizarea SIE.
– Actualizarea listei cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secret de stat a fost iniţiată de către Serviciu, în baza aceluiaşi temei legal, respectiv art.22 din Legea nr. 182/2002 care prevede că „Listele cuprinzând informaţiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de autorităţile ori de instituţiile publice, se aproba şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului.”
– În elaborarea noii Liste cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat din domeniul de activitate al Serviciului de Informaţii Externe, au fost avute în vedere categoriile de informaţii secret de stat consacrate în legislaţia publică, în speţă de art. 17 din Legea nr. 182/2002, precum şi de Legea nr. 1/1998, astfel încât, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, proiectul să nu prejudicieze securitatea naţională şi apărarea ţării şi, în acelaşi timp, să permită instituirea unui cadru normativ adecvat pentru protecţia juridică a activităţii Serviciului, în ansamblul ei.
De altfel, art.1 alin. (2) din HG nr.223/2013 prevede faptul că informaţiile din listă se detaliază pe domenii concrete de activitate, prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii Externe, asigurându-se astfel protecţia impusă de lege în privinţa activităţii SIE dar şi operativitate în adaptarea conţinutului acestora la schimbările ce se vor produce în aceste domenii.
– Documentul, elaborat la nivelul departamentului juridic, cu aportul de specialitate al tuturor structurilor instituției, a fost semnat de conducerea SIE şi, ulterior avizării, potrivit legii, a fost înaintat Guvernului spre aprobare.
Proiectul a fost dezbătut şi supus aprobării în şedinţa publică a Executivului din data de 30.04.2013.
- Proiectul de hotărâre de guvern a respectat întocmai circuitul legal de avizare, fiind înaintat Guvernului spre adoptare după obţinerea tuturor avizelor, inclusiv avizul Consiliului Legislativ.
- În conformitate cu legislaţia în vigoare, acest tip de act normativ nu este condiţionat de un aviz CSAT, aşa cum, de altfel, nici HG nr. 1209/2002 NU a fost avizat de către CSAT.
- De altfel, din datele pe care le deținem, nicio hotărâre a Guvernului având ca obiect de reglementare liste cuprinzând informațiile secrete de stat ale celorlalte autorități şi instituții publice care gestionează asemena informații nu a fost supusă avizului CSAT.
– În privinţa statutului personalului SIE, modificarea adusă de HG nr.223/2013 nu reprezintă o extindere ci o restrângere a categoriilor de personal protejate la nivel de secret de stat.
Astfel, faţă de prevederea iniţială potrivit căreia „Informaţiile, datele şi documentele secrete sunt cele care se referă la personalul Serviciului de Informaţii Externe”, actuala formulă, respectiv „Informaţiile, datele şi documentele secrete sunt cele care se referă la personalul din domeniul activităţii informative, chiar şi după încetarea, în orice mod, a raporturilor de muncă sau serviciu” elimină din categoria personalului protejat la nivel secret de stat personalul din domeniul tehnic-administrativ, care nu este implicat în activitatea de informaţii.
– Menţiunea potrivit căreia datele referitoare la personalul din domeniul activităţii informative sunt secrete chiar şi după încetarea, în orice mod, a raporturilor de muncă sau serviciu a fost inserată în aplicarea prevederilor art.12 alin (2) din HG nr. 585/2002, care dispun că pentru informaţiile clasificate SECRET termenul de clasificare este de 30 ani. Documentele privind un cadru SIE nu se declasifică odată cu trecerea sa în rezervă, acestea menţinându-şi caracterul SECRET până la epuizarea termenului prevăzut de lege. Astfel, această precizare nu aduce nimic nou ci reprezintă o explicitare a unor prevederi legale, care se regăsesc, de altfel, şi în art.18 din Legea nr. 1/1998 şi art. 36 din Legea nr.182/2002.
– Nevoia acestei precizări explicite, care particularizează prevederile legale în materie, a fost generată de situaţiile concrete cu care Serviciul s-a confruntat în ultimii 10 ani, când peste 70 de ofiţeri operativi au fost deconspiraţi, situaţie de natură să producă prejudicii majore SIE, în condiţiile în care personalul este resursa cea mai importantă a Serviciului, iar deconspirarea unui ofiţer atrage după sine deconspirarea acţiunilor SIE şi implicit, afectarea intereselor României sau ale partenerilor săi strategici.
Serviciul de Informaţii Externe doreşte să precizeze că respectarea legii naţionale reprezintă un principiu fundamental al acţiunii sale, fiind conştient că activitatea unui serviciu de spionaj are ca elemente fundamentale nu doar un profil public discret dar, mai ales, ÎNCREDEREA – între ofiţerii aflaţi în misiune şi Centrală şi invers, între Serviciu şi sursele sale de informare, între Serviciu şi beneficiarii săi legali şi, nu în ultimul rând, între Serviciu şi naţiune.