Procedura penală și cea a insolvenței sunt complementare și pot contribui la creșterea șanselor de recuperare a creanțelor, potrivit unei analize publicate joi de Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
”Deși procesul penal și procedura insolvenței sunt două proceduri distincte, ele se interconectează într-un mod care poate contribui semnificativ la protejarea drepturilor creditorilor și la maximizarea șanselor de recuperări creanțe”, potrivit sursei citate.
Analiza nu se referă la un caz anume, dar apare într-un context mediatic și politic dominat de dosarul Nordis, o ”țeapă” imobiliară care a avut ca efect deschiderea unui dosar penal și inițierea unui proces civil de reorganizare prin insolvență.
Principalele concluzii ale analizei:
- Măsurile asigurătorii instituite în procesul penal nu trebuie să împiedice recuperarea creanțelor de către creditori în procedura de insolvență.
- Potrivit jurisprudenței, existența unor măsuri asigurătorii instituite într-un proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolvenței, nu suspendă procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 85/2014. Deși măsurile asigurătorii impuse pot complica valorificarea activelor, insolvența persoanei juridice ca procedură poate continua, permițând creditorilor să își recupereze creanțele.
- Procedura penală poate influența în mod semnificativ procedura insolvenței, mai ales atunci când asupra bunurilor unei companii aflate în dificultate au fost instituite măsuri asigurătorii. Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul unui proces penal nu împiedică desfășurarea procedurii de insolvență și nu afectează drepturile creditorilor de a fi satisfăcuți din averea debitorului.
- Bunurile aparținând unei persoane juridice aflate în procedura insolvență, asupra căreia au fost instituite măsuri, pot fi dobândite libere de orice sarcini. Fac excepție de la acest regim măsurile asigurătorii dispuse în procesul penal în vederea confiscării speciale și confiscării extinse. Cu alte cuvinte, bunurile pot fi valorificate în cadrul procedurii de insolvență, însă vor fi dobândite cu acel sechestru.
- Măsurile asigurătorii instituite de organele de urmărire penală nu împiedică derularea procedurii de insolvență și de recuperare a creanțelor. Dimpotrivă, formularea unor plângeri penale poate determina extinderea sechestrului asigurător asupra bunurilor aparținând persoanelor fizice implicate, sporind astfel posibilitatea creditorilor de a-și recupera creanțele.
- Potrivit Legii nr. 85/2014, creanțele părților civile din procesul penal sunt înscrise în tabelul creanțelor sub condiție suspensivă, până la soluţionarea definitivă a acţiunii civile în procesul penal în favoarea părţii vătămate, prin depunerea unei cereri de admitere a creanţei.
- În ceea ce privește poziția creditorilor constituiți ca părți civile în procesul penal, aceștia nu sunt obligați să renunțe la această calitate pentru a fi înscriși în tabelul creanțelor în cadrul procedurii de insolvență. Cele două proceduri – penală și de insolvență – sunt complementare și pot contribui la creșterea șanselor de recuperare a creanțelor.
- Evaluarea activelor este un proces esențial în cadrul procedurii de insolvență, având un impact direct asupra modului în care se va derula întreaga procedură și asupra șanselor de recuperare a creanțelor de către creditori. Administratorul judiciar are obligația de a întocmi un inventar detaliat al tuturor activelor deținute de debitor. Diferențierea între creanțele garantate și cele chirografare este un alt element esențial, întrucât valoarea reală a activelor influențează gradul de recuperare a datoriilor. Fluctuațiile valorii activelor în cadrul licitațiilor pot afecta de asemenea procesul, prețurile putând scădea considerabil până la momentul valorificării efective.
- Fiecare creditor trebuie să adopte o strategie bine definită, ținând cont de particularitățile fiecărei proceduri. În timp ce procedura insolvență persoane juridice permite valorificarea activelor și recuperarea datoriilor, procesul penal poate sprijini prin identificarea actelor frauduloase și extinderea măsurilor asigurătorii, contribuind la protejarea drepturilor creditorilor în insolvența persoanei juridice. Totuși, valorificarea activelor poate întâmpina obstacole, cum ar fi lipsa documentației necesare, sarcinile existente în cartea funciară sau sechestrele impuse de autoritățile penale.
T. S.