Serviciul militar va deveni obligatoriu din nou pentru cei cu vârste între 20 şi 35 de ani, în cazul decretării stării de război, mobilizare sau asediu, iar Ministerul Apărării va mobiliza toţi rezerviştii.
Din 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea 395 din 16 decembrie 2005. Totuşi, în contextul crizei din Ucraina, în anumite condiţii, această suspendare se poate ridica, iar autorităţile pot apela la mobilizarea parţială sau totală a forţelor pentru întărirea sistemului de apărare, potrivit adevarul.ro.
Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de preşedinte şi validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviştii de orice fel.
În primul rând, este vorba de militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN şi sunt plătiţi chiar dacă stau acasă cu 30% din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat.
Totuşi, numărul acestor rezervişti este limitat la câteva mii, aşa că Armata Română s-ar baza pe cei aproximativ 60.000 de rezervişti „clasici”, adică pe cei care şi-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar.
Cine va fi încorporat
Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Conform legislaţiei, merg la încorporare bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.
Nu pot fi încorporaţi cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin doi ani.
Nu vor face serviciu militar nici persoanele condamnate sau cei care au persoane în întreţinere. De asemenea, scapă de armată cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
Care sunt pedepsele pentru cei care refuză încorporarea
Potrivit legislaţiei, refuzarea încorporării este infracţiune şi se pedepseşte din punct de vedere penal cu închisoare de la 2 la 7 ani.
„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată în Codul Penal.
Refuzarea încorporării atunci când ţara nu se află în stare de război sau asediu este pedepsită mai blând, cu amenzi între 500 şi 8.000 de lei.
Adina Silav