Președintele Klaus Iohannis spune că rămânerea sa în funcție și după expirarea mandatului, în 21 decembrie, nu este o ingerință a sa, ci o prevedere clară din Constituție, pe care Curtea Constituțională a vrut să o sublinieze. „Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie. Nu aș face-o fără o motivație extrem, exrem de solidă. Și aș face-o doar dacă ar exista un interes public major”, a declarat Iohannis, miercuri seară.
Iohannis a făcut aceste declarații la Bruxelles, după ce un jurnalist l-a întrebat dacă își menține decizia de a rămâne în continuare în funcție până când va fi ales și va depune jurământul un nou președinte.
”Am observat în spaţiu public fel şi fel de interpretări. Constituţia noastră, în acest punct, este foarte clară. Şi această situaţie este expres prevăzută în articolul 82 din Constituţie. Deci, nu este cumva o ingerinţă din partea mea în treburile constituţionale, ci este articol de Constituţie. Mandatul preşedintelui se încheie în momentul în care preşedintele nou ales depune jurământul. Punct. Fără niciun fel de posibilitate de interpretare”, a declarat preşedintele Iohannis.
El a precizat că ”Curtea Constituţională nu i-a prelungit mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni care probabil nu au avut timp să citească articolul din lege, chit că e numai un rând”.
”Curtea Constituţională a subliniat că există acest articol şi acesta se aplică. Atât. Deci Curtea Constituţională de fapt a spus: Atenţie! Este lege şi legea se aplică. Asta a spus Curtea Constituţională şi asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. Cum să plec, dacă Constituţia îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Or să plec prin demisie, sigur, este posibil şi acest lucru, dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă, pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau alt politician care vrea să se profileze împotriva mea”, a explicat şeful statului.
”Aş face-o doar, repet, atunci când ar exista un interes public major, care altfel nu se poate rezolva. Deci lucrurile sunt constituţional clare, sunt legal clare, dar evident suntem în campanie electorală după campanie electorală şi mulţi politicieni încearcă să vehiculeze aceste chestiuni în aşa fel încât să pară că ei sunt salvatorii naţiunii şi eu nu”, a mai adăugat Iohannis.
„Alegerile prezidenţiale ar trebui organizate destul de repede”
Preşedintele a mai subliniat că alegerile prezidenţiale ar trebui organizate destul de repede, el arătând că nu crede că o tergiversare ar ajuta la ceva.
”Pe de altă parte, nici nu m-am aşteptat şi nici nu s-a întâmplat ca Guvernul care tocmai pleacă să clarifice această chestiune”, a completat el.
”Sper să se formeze cât de repede este posibil noul Guvern şi să abordeze cu celeritate această chestiune”, a mai completat şeful statului.
„Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să spioneze politicieni”
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat, la Bruxelles, că nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni, pentru că am ajunge înapoi, înainte de 89. El a mai spus, despre situaţia de la alegerile prezidenţiale, că se pare că au fost şi încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care ar fi trebuit să fie urmărite.
”Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri, dar de la a şti că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat, este cale lungă. Şi trebuie să înţelegem că nimeni dintre cei care ne atacă nu o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura şi firul, se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere, deci să nu-şi imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură, cu dragoste din partea Estului”, a spus Klaus Iohannis, întrebat despre întârzierea luării unei decizii privind alegerile prezidenţiale, el arătând că sunt foarte greu de documentat.
Şeful statului a mai spus că în cazul unor alegeri noi am creat entităţi specifice şi în CSAT, care se ocupă exact de aşa ceva.
”Toată lumea este conştientă că problema există, dar de la a cunoaşte că există problema, până la a o preveni şi până a remedia, este de multe ori foarte complicat. Pentru că nu poate nimeni, nici CSAT, nici un serviciu, nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde am fost înainte de 89. Fiecare are libertatea dacă vrea să candideze, să-şi facă campanie, să spună oamenilor ce vrea, aşa e în politică”, a subliniat preşedintele.
”Nu poţi să vii şi să interzici un candidat, fiindcă vorbeşte ciudăţenii în campanie, dacă nu încalcă legea. Se pare că au fost şi încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil data viitoare aşa se întâmplă. Dar atenţie, acesta este un lucru foarte, foarte serios şi vreau să îl tratăm aşa cum este. Serviciile secrete nu au voie să urmărească politicieni în intern. Pur şi simplu, că am ajunge imediat înapoi la vechea securitate. Aşa ceva este inacceptabil. De aceea este cu atât mai complicat să urmăreşti aceste îngerinţe. Plus, nu-şi permite nimeni pauşal să condamne campaniile electorale, că e posibil să-i fi intervenit X şi Y. Trebuie verificat, trebuie văzut şi pe urmă, sigur, trebuie luate măsurile care se impun”, a afirmat preşedintele.
El a mai spus că preşedintele în funcţie nu are nicio atribuţie în procesul electoral propriu zis.
”Eu am reacţionat în momentul în care de la servicii am primit semnale că există o îngerinţă străină. Deci, atenţie, CSAT a fost convocat pe ingerinţă străină, nu pe felul cum a mers campania. Aia nu-i treaba CSAT-ului. Însă, CSAT trebuia să primească nişte documente, trebuiau terminate nişte investigaţii înainte să vadă CSAT-ul ce se întâmplă de fapt, şi asta a durat cât a durat patru zile. După care CSAT a făcut o comunicare care a fost publică, că au existat îngerinţe, că au fost atacuri cibernetice, că o reţea socială a avut un comportament nelegal şi a favorizat net pe unul din candidaţi. Aceste lucruri au fost comunicate”, a precizat el.
”La puţină vreme după aceea, un grup mare de organizaţii neguvernamentale a cerut desecretizarea acestor documente. Iar cei care au emis aceste documente au fost de acord, s-au pornit acţiunile destul de complexe de desecretizare şi ele au fost făcute publice. După care a apărut o analiză mai aprofundată şi la CCR, cu rezultatul pe care îl ştim cu anularea întregii proceduri de alegerea preşedintelui României. Asta a fost evoluţia”, a mai spus Iohannis.
Adina Bucur