- DIICOT sfătuieşte băncile să coopereze pentru alcătuirea unei liste negre
Procurorul DIICOT care a instrumentat timp de un an cel mai mare dosar privind fraude cu credite în sistemul bancar românesc susţine că analiştii de risc nu au şanse mari să depisteze de la început dacă au sau nu de-a face cu firme fantomă.
Deşi la aceleasi moment au existat dosare privind aceleaşi societăţi comerciale pe rolul mai multor bănci comerciale, în foarte multe situaţii funcţionarii bancari, realizând caracterul fraudulos al demersului şi respingând cererile de finanţare, în lipsa unui sistem integrat de cooperare între direcţiile antifraudă din bănci care să stabilească o listă cu firme considerate suspecte, s-a ajuns în situaţia în care la o bancă comercială să se realizeze natura suspectă a documentelor prezentate şi în consecinţă să se respingă cererea iar la o altă bancă comercială suspecţii să-şi continue demersul liniştiţi pentru aceeaşi firmă. Se constată că în situaţia în care ar fi existat o bază de date (tip „black list”) comună, în care să fie menţionate societăţile comerciale considerate suspecte, demersul infracţional al grupării ar fi fost curmat din timp. Gruparea a reuşit să împânzească în aceleaşi timp majoritatea băncilor comerciale cu documente falsificate privind aceleaşi societăţi comerciale.
Situațiile financiare aferente anului 2010 pentru firma X nu poate fi modificată în 2012. Se pot face declaraţii rectificative, care vor figura ulterior dar nu se pot modifica total datele financiare ale unei firme pentru un an fiscal încheiat. Analiştii de credit văd cu ocazia verificărilor ce vor membri grupării să vadă. Funcţionarii bancari nu pot verifica autenticitatea acestor date. Prin aplicaţiile la care au acces băncile pot vedea declaraţiile persoanelor juridice şi atât. Spre exemplificare daca o societate comercială îşi declara o cifră de afaceri de 1 mil de euro, un profit de 300 0000 de euro, 50 angajaţi, şi contribuţiile aferente asta nu înseamnă că şi îşi achită obligaţiile aferente respectiv cota de impozit, T.V.A.-ul încasat şi contribuţiile pentru angajaţi. Aceste declaraţii reprezintă o etapă iar veridicitatea şi plata obligaţiilor aferente reprezintă cu totul altceva, un alt pas. Acesta este motivul pentru care deşi aveau declaraţii cu cifre de afaceri, profituri de milioane de lei, active, număr mare de angajaţi, operaţiunile în trezorerie (care atestă plata obligaţiilor aferente) au arătat că nu s-a achitat nimic sau s-au efectuat plăţi infime în raport cu valoarea operaţiunilor declarate. Toate documentele depuse de către membrii grupării la unităţile bancare de la care au obţinut sau au încercat să obţină finanţare sunt întocmite după acelaşi tipar de către aceleaşi persoane. Toate aceste documente au fost regăsite în mail-urile grupării la care aveau acces numai anumite persoane din cadrul acesteia, persoane care nu au nicio calitate în societăţile comerciale folosite sau au fost identificate în calculatoarele ridicate la percheziţia domciliară. Toate societăţile au cifre de afaceri uriaşe, active (terenuri , utilaje industriale şi agricole de milioane de lei) profituri substanţiale , număr mare de angajaţi şi o echipă managerială de excepţie din punct de vedere al pregătirii profesionale şi experienţei (economisti , juristi etc.) . Toate aceste date sunt false
Rechizitoriul DIICOT
Procurorii DIICOT au identificat un număr de peste 50 de dosare de credit depuse de membri reţelei la diferite instituţii bancare din România, atât pentru persoane juridice cât şi pentru persoane fizice. Suma totală vizată de către grupare a fost de 36.976.780 de euro. Din această sumă, 6.866.505 euro reprezintă prejudiciul creat, fiind vorba de credite acordate şi nerestituite în principal către CEC, BRD şi BCR. Restul din sumă, 30.110.275 de euro reprezintă tentative, unităţile bancare respingând cererile de creditare, întrucât fie au fost notificate de către DIICOT cu privire la intenţiile suspecţilor şi le-au respins astfel solicitările, fie funcţionarii bancari au sesizat natura frauduloasă a demersurilor şi au procedat în consecinţă. Reţeaua punea gaj imobile, terenuri şi ferme din judeţele Călăraşi, Giurgiu şi Ialomiţa.
Maia Constantin