Două judecătoare de la Tribunalul București au scos din arest un bărbat care și-a violat ani la rând fiica vitregă (de la momentul la care aceasta avea 9 ani până când a împlinit 14 ani) și pe cea naturală (de la 11 la 16 ani). Magistratele au apreciat că pedofilul ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică doar dacă recidivează sau dacă „apar reacții legate de faptă”. Deși la dosar se aflau mărturiile fetelor și ale altor patru rude, precum și înregistrări care arată violența bărbatului, și procurorul de ședință a susținut, prin atitudinea sa, hotărârea judecătoarelor. Acesta s-a erijat în psiholog, a pus la îndoială afirmațiile șocante ale uneia dintre copile și a spus în sala de judecată că „declaraţia persoanei vătămate nu pare să provină de la o persoană marcată psihic”.
În motivarea deciziei lor, care numără doar 8 pagini, judecătoarele Daniela Toader și Amalia Bontaș-Andone de la Tribunalul București reușesc să se contrazică atât de des încât nu este clar, până la final, dacă ele consideră că sunt insuficiente probele strânse de procurori (declarațiile ambelor victime și ale rudelor, înregistrări audio și video, mărturii colaterale) sau dacă pericolul faptelor comise de pedofil este prea mic ca să justifice menținerea acestuia în arest.
Este de neconceput și comportamentul procurorului de ședință, Dan Sebastian Badea, din care nu se înțelege dacă acesta susține sau nu acuzarea în sala de judecată.
În ansamblu, o adevărată operă kafkiană.
Una dintre victime este o fetiță de 14 ani care locuiește în Olanda împreună cu mama și tatăl vitreg. Toți sunt români. În septembrie 2020, după un episod de violență care a implicat intervenția serviciilor sociale din Olanda, adolescenta este trimisă în România de propria mamă. Aici, îi povestește tatălui natural și altor rude că tatăl ei vitreg o violează de la vârsta de 9 ani, faptele petrecându-se în locuința lor din Olanda. De fapt, fata mărturisise încă de la început violul bunicii materne, însă nici aceasta și nici mama nu au crezut-o, alegând să îl confrunte pe agresor care a continuat să o izoleze pe copilă de restul familiei, să o controleze, să o abuzeze fizic și emoțional.
După multe discuții cu familia extinsă, inclusiv cu sora vitregă a fetei care a povestit cum ea însăși, violată de bărbat, a fost descurajată să participe la un proces împotriva lui în Grecia, tatăl natural a depus plângere la Secția 7 Poliție din Capitală în ziua în care mama și tatăl vitreg veneau la București ca să o ia pe fată și să o predea din nou serviciilor sociale din Olanda.
„În cursul zilei de astăzi, mama și A. urmează să vină să mă ia înapoi în Olanda, fiind obligați de protecția copilului din Olanda să mă prezinte pentru a fi luată într-un centru cu condiții mai bune. Din câte știu, avionul lor aterizează la ora 15:50. Ieri am vorbit la telefon cu bunica maternă, care în prezent este în Olanda și are grijă de frățiorul meu de 3 ani. Bunica mi-a spus că A. a amenințat-o că îi sparge casa, că îi ia toți banii din seif, că îi distruge toate bunurile, și că nu mă va mai vedea niciodată. A amenințat-o pentru că el consideră că bunica m-a învățat să declar ce mi-a făcut. Cu A. am vorbit ultima oară weekendul trecut, pe video call Whatsapp, ocazie cu care mi-a spus ”Nu-i așa că (…) nu ți-am făcut nimic?”, însă eu i-am răspuns că ba, da, mi-a făcut. La un moment dat A. a țipat la mine, spunându-mi că eu sunt cea care m-am dat la el. La aceaste replici au fost de față bunica și vecina mea”, se arată în declarația victimei.
În aceeași zi, procurorul de la Parchetul Judecătoriei Sector 2 începe urmărirea penală și îl reține pe agresor. Avea la dosar declarații înregistrate ale victimei, declarațiile familiei de la București, înregistrarea discuțiilor cu agresorul, dar și cu fiica naturală pe care pedofilul o abandonase după plângerea făcută în Grecia cu ani în urmă.
„Când avea 9 ani am fost pentru prima dată la ei și fetița mi-a spus că actualul soț al mamei ei s-a dus la ea în cameră și i-a băgat mâna la chiloței și îi dădea cu degetul la zona intimă spunându-i că așa trebuie un tată să facă. Sincer, nu am crezut, dar i-am spus fiicei mele să fie atentă și să urmărească. (…) El, în timpul ăsta, vorbea foarte urât, îi spunea în față fetei că mai are puțin și se duce după bărbați că și fiica lui s-a dus la 11 ani. (…)Fiica mea mi-a spus că a urmărit și nu a văzut nimic care să-i atragă atenția. El tot timpul îi spunea maică-sii că nu este cuminte, că nu face curat la ea în cameră, ca mama ei să nu-și dea seama ce face el. După câtva timp, fetița a început să plângă iar și a zis că vrea să-mi spună ceva, dar să nu îi mai spun maică-sii, că nu o crede. I-am răspuns că nu mai spun și mi-a spus că a violat-o și nu mai poate, dar o amenința că, dacă spune, o aduce în țară și nu o mai vede pe mama ei niciodată. (…) El și pe mine m-a amenințat de multe ori, că de el depinde dacă le mai văd. I-am spus maică-sii și a început să o urmărească, dar el, când nu era fiica mea acasă, ținea ușa închisă și pusese camera de filmat la serviciu, ca să știe când pleacă de acolo. (…)A chemat fata lui biologică în Olanda după ce a adus-o pe nepoțica mea în țară sub pretextul ca să vadă cum se trăiește aici și că este pedepsită. Fiica lui a dormit la mine o noapte și a vorbit cu nepoțica mea. A început să ne povestească că și pe ea a violat-o la vârsta de 12 ani și l-a iertat la rugămințile lui, pentru că ea nu avea pe nimeni în Grecia. Ea nu mai vrea să-și aducă aminte, pentru că au trecut 12 ani și nu mai vrea să se uite înapoi”, este o parte din mărturia bunicii fetelor.
Discuția dintre cele două surori vitrege este redată și ea în dosar.
„Bunicii mele nu îi venea să creadă, iar atunci m-a întrebat dacă știu ce semn distinctiv are tatăl ei. În acel moment i-am spus că are un punct albastru pe capul penisului și atunci a zis că nu mint și că și ea știe acest lucru. Ne-a mai povestit că a depus plângere la un moment dat în Grecia, deoarece nu mai suporta abuzurile, însă, la Poliție, a fost pusă față în față cu el și a spus că nu a abuzat-o deoarece îi era frică de el. La vârsta de 16 ani, când a întâlnit-o pe mama mea, acesta a dat-o pe fiica sa afară din casă și i-a spus că <<Stai liniștită, că nu o să mă mai ating de tine, pentru că am găsit pe alta>>”, le-a explicat anchetatorilor copila de 14 ani mecanismul psihologic care oprește orice victimă de vârstă fragedă să dezvăluie abuzul.
Agresorul a fost arestat preventiv de Judecătoria Sectorului 2 care argumentează cu literatură de specialitate de ce nu poate fi credibilă mărturia pedofilului. Completul Tribunalului București însă, care analizează contestația împotriva măsurii preventive, consideră că victimele vor fi protejate și dacă pedofilului i se impune doar controlul judiciar.
Superficialitatea judecătoarelor și a procurorului de ședință de la Tribunalul București este demonstrată de confuziile grave pe care le fac cu privire la fapte și persoane, atribuind relatările fiicei vitrege, celei naturale, la fel și vârstele fetelor. Au inventat astfel un dubiu nu doar absurd, în economia probatoriului, ci și ireal.
„În esenţă, deşi judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului nu pun la îndoială declaraţiile acestora, nu pot să nu observe că pasaje din convorbirile favorabile inculpatului au fost omise din referatul cu propunere de arestare preventivă, în special pasajul în care persoana vătămată relatează că l-a văzut pe contestatorul-inculpat când ieşea din baie, aspect care face posibil ca persoana vătămată să fi văzut semnul distinctiv al organului genital al inculpatului în alte împrejurări decât cele descrise despre agresiunea sexuală la care ar fi fost supusă de către inculpat. (…)
Principalele mijloace de probă în susţinerea soluţiei de arestare preventivă provin de la persoane apropiate persoanei vătămate, fapt ce denotă că există o suspiciune rezonabilă în cauză, dar care prezintă o anumită fragilitate, nefiind astfel suficientă pentru a justifica luarea măsurii arestării preventive în lipsa altor probe. (….)
Prin urmare, arestarea preventivă a inculpatului nu este, însă, necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, scopul măsurilor preventive putând fi realizat prin controlul judiciar.
Se apreciază că există o stare de pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de convieţuire socială, ca urmare a unei reacţii declanşate de faptă sau ca urmare a unei activităţi ulterioare a infractorului”, așa explică judecătorii decizia scoaterii tatălui incestuos din arest.
Pe lângă motivarea discutabilă, efectele deciziei sunt devastatoare pentru caz: fata este dusă în Olanda, unde mama continuă să pună presiune pe ea ca să își retragă declarațiile. Presată, fata chiar semnează documente în care scrie că, de fapt, nu ar fi fost violată și că ar fi mințit în fața autorităților din România.
În lumina probatorului deja strâns, procurorul nu cedează, iar fata este preluată din nou de serviciile sociale olandeze. Agresorul este acum în București, încercând să scape și de controlul judiciar.
Un principiu solid în drept este acela că dubiul profită celui rău. Sunt prea multe cazuri în care judecătorii nu înțeleg psihologia victimei și dificultatea de a aduce probe directe ale abuzului sexual, în special de natura incestului.
Și mai dificil de înțeles este situația în care magistrații nu argumentează eliberarea unui pedofil prin lipsa de probe, cât prin lipsa pericolului social.
Se întâmplă, însă, într-o instanță din capitala României, la 6 ani de la momentul la care țara noastră a fost codamnată pentru prima dată de CEDO într-o cauză în care chiar Guvernul a arătat Curții Europene a Drepturilor Omului că jumătate dintre judecătorii români sunt toleranți cu agresorii sexuali și indiferenți cu victimele minore ale violenței sexuale.
Mihaela Chiper