Cel puţin o dronă ar fi intrat în România în timpul atacurilor nocturne asupra Ucrainei vecine din noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce o alta s-a prăbuşit în estul Letoniei cu o zi înainte, venind din spaţiul aerian al Belarusului. Autoritățile de la București nu au dat prea multe detalii despre acest incident, însă site-ul specializat în investigații militare BulgarianMilitary a pus lucrurile cap la cap și oferă mai multe informații.
„Potrivit rapoartelor românești, acestă dronă au survolat România timp de mai bine de 30 de minute. Incursiunea a avut loc în noaptea de 7-8 septembrie, implicând o dronă rusească Shahed, cunoscute și sub numele de Geran-2”, scrie BM.
Drona a fost monitorizată în timpul zborului de două avioane românești F-16. Avioanele au patrulat cerul timp de o oră și trei sferturi, de la 2:25 la 4:08, conform unui comunicat al Ministerului Apărării din România. În cele din urmă, drona a ieșit din spațiul aerian românesc și a intrat pe teritoriul ucrainean
Drona Shahed, folosită de armata rusă dar proiectată în Iran, este deosebit de periculoasă deoarece poate transporta între 25 și 90 kg de explozibil, în funcție de model. Shahed-136, denumită Geran-2 de Rusia, este o dronă de fabricație iraniană, cunoscută și sub numele de dronă „kamikaze”.
Aceasta a fost utilizată pe scară largă în conflictul Rusia-Ucraina. Având un design unic de aripă delta, are o anvergură a aripilor de aproximativ 2,5 metri și o lungime de aproximativ 3,5 metri.
Drona utilizează un motor mic pentru a acționa o elice montată în spate, ceea ce îi permite să navigheze la viteze de aproximativ 185 km/h, cu o rază de acțiune operațională cuprinsă între 1.800 și 2.500 de kilometri. Acest lucru o face foarte eficientă pentru lovituri pe distanțe lungi.
De obicei, transportă un focos puternic exploziv cu o greutate de aproximativ 40 de kilograme, conceput pentru a provoca daune substanțiale infrastructurii sau vehiculelor în momentul impactului. Din punct de vedere tehnologic, Shahed/Geran-2 este destul de simplă în comparație cu dronele militare avansate. Îi lipsesc sistemele sofisticate de navigație sau capacitățile stealth (camuflare antiradar, n.r.), depinzând doar de ghidarea GPS pentru lovirea țintei.
Digi24 l-a contactat pe Sandu-Valentin Mateiu, expert militar, care a confirmat că varianta cu încărcătură maximă de explozibil poate provoca daune masive. „90 de kilograme e mult. E foarte mult. Îți distruge o clădire. E o încărcătură zdravănă. Gândiți-vă că o rachetă de croazieră are 300 de kilograme, pentru o dronă e foarte mult”, a spus Mateiu.
„Între timp, Ministerul român al Apărării și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă a doua incursiune a dronelor rusești în spațiul aerian național. Potrivit comunicatului de presă, oficialii militari români cred că există posibilitatea ca o zonă de impact să existe pe teritoriul României, în special într-o zonă nelocuită de lângă Periprava. Acest oraș este situat de-a lungul fluviului Dunărea, la doar 30 km nord-vest de Sulina și aproape de frontiera cu Ucraina.
Eforturile presei românești de a obține un răspuns din partea Ministerului rus al Afacerilor Externe au fost până acum fără succes. În lipsa unei declarații oficiale din partea Rusiei cu privire la această încălcare a spațiului aerian, care implică și teritoriul NATO, nu ne rămâne decât să speculăm cu privire la motivele reale ale Rusiei”, mai scrie BM.
De la începutul conflictului din Ucraina, cerul României a devenit din ce în ce mai mult un punct de trecere pentru muniția rusă, în special dronele. Una dintre primele infracțiuni confirmate a avut loc la 10 februarie 2023, când o rachetă rusească a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc în timpul unui asalt asupra Ucrainei.
Această rachetă ar fi trecut deasupra teritoriului românesc înainte de a reintra în spațiul aerian ucrainean, ceea ce a determinat o supraveghere atentă din partea NATO. Deși incidentul a stârnit îngrijorări cu privire la o posibilă escaladare, acesta nu a fost interpretat ca un atac deliberat al Rusiei asupra României.
Începând cu mijlocul anului 2023, aceste evenimente au devenit mai frecvente, implicând drone mai des. La 25 iulie 2024, trei drone rusești Shahed au pătruns în spațiul aerian al României în timpul unui raid nocturn care a vizat infrastructura ucraineană din regiunea Odesa.
Dronele făceau parte dintr-un atac mai amplu, fragmente fiind găsite în zona Tulcea din România, în apropierea frontierei cu Ucraina. Acest lucru a provocat o oarecare îngrijorare în rândul localnicilor, deși autoritățile române s-au grăbit să asigure publicul că dronele nu au vizat teritoriul României.
„Deși zborul de muniții rusești, precum rachete și drone, în spațiul aerian al României sau al NATO, este îngrijorător, este puțin probabil să declanșeze un conflict major între NATO (inclusiv România) și Rusia, cu condiția să nu existe atacuri deliberate”, este concluzia celor de la BM.
Ciucă cere un protocol cu Ucraina
Preşedintele Senatului, liberalul Nicolae Ciucă, a afirmat, luni, la Sebeş, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina astfel încât dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian roânesc „să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană”.
Întrebat cum comentează faptul că o dronă rusească a pătruns duminică în spaţiul aerian românesc, Nicolae Ciucă a menţionat că a văzut că au existat deja poziţionări în acest sens.
„Este o speţă care se întâmplă în mod repetat, ceea ce înseamnă că la nivelul autorităţilor guvernamentale, mă refer la Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe, trebuie iniţiat un protocol cu Ucraina, astfel încât astfel de drone care pătrund în spaţiul aerian să poată fi angajate de către sistemele noastre de apărare antiaeriană. Pentru că, în momentul de faţă, deşi nu s-a întâmplat nici o tragedie, eu consider că este absolut necesar să existe acest acord şi procedurile agreate, şi de România şi de Ucraina şi cred că de toate ţările care se învecinează cu Ucraina, pentru a putea să îşi apere populaţia şi să-şi asigure siguranţa cetăţenilor”, a declarat Nicolae Ciucă.
Acesta a adăugat că vectorii folosiţi de către armata rusă pentru a lovi obiective în Ucraina intră în spaţiul nostru aerian şi sunt şi alte acţiuni care, de asemenea, se desfăşoară în proximitatea teritoriului ţării noastre, motiv pentru care, a punctat Ciucă, „trebuie obligatoriu să luăm toate măsurile de protejare şi de siguranţă a cetăţenilor”.
Adina Bucur