Dosar de furt la Piteşti cu localizarea tuturor maşinilor care treceau pe autostradă. 450 de localizări aprobate de un singur judecător
Legea 82/2012, cunoscută drept Legea Big Brother, a cărei aplicare a fost declarată neconstituţională de CCR, a generat situaţii aberante pentru orice sistem de drept care pretinde că ţine la drepturile cetăţenilor săi. O spun profesioniştii consultaţi de Sursa Zilei care au explicat că unii magistraţi au abuzat de uneltele investigative conţinute în prezent şi de Noul Cod de Procedură Penală.
În ultimul an şi jumătate s-au înregistrat nu mai puţin de 15.000 de solicitări în instanţe pentru aplicarea legii 82/2012, privind localizarea.
Unul dintre „performerii” Legii Big Brother este un magistrat de la Judecătoria Piteşti care nu a clintit atunci când un procuror i-a cerut acordul pentru identificarea utilizatorilor de pe o celulă care coincide cu traseul Autostrăzii A1 București-Pitești. Practic, toţi şoferii care au circulat pe artera traversată în medie orară de 8.000 de maşini, au fost localizaţi în intervalul de timp cerut de anchetatorii furtului.
Într-un alt caz, privind o spargere comisă tot în Piteşti, poliţiştii au beneficiat de sprijinul şi înţelegerea aceluiaşi judecător însărcinat cu soluţionarea cererilor de localizare/interceptare. Magistratul a permis astfel localizarea tuturor utilizatorilor unei celule de telefonie mobilă care are în raza sa un cartier de blocuri.
Modelul de organizare al instanţelor de până la intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală transforma un singur judecător în gestionarul tuturor informaţiilor clasificate. Aşa s-a ajuns ca un singur magistrat de judecătorie să aprobe, într-un an, nu mai puţin de 450 de localizări, în baza Legii 82/2012. În general era vorba despre unul şi acelaşi magistrat însărcinat de conducerea instanţei să avizeze interceptările sau percheziţiile.
O astfel de informaţie le-a atras şi atenţia judecătorilor din CSM care au cerut, în aprilie, Inspecţiei Judiciare, să verifice câte dintre dosarele privind localizări/interceptări au avut şi efecte în plan judiciar (trimiteri în judecată vs clasări).
Până la concluziile raportului Inspecţiei Judiciare, Noul Cod de Procedură Penală a forţat modificarea regulamentelor din instanţe, nu neapărat în sensul limitării situaţiilor care pot încălca dreptul la viaţa privată, ci prin delegarea mai multor judecători în astfel de proceduri.
Dosarul judecătorului Stan Mustaţă a demonstrat însă cât de vulnerabil este noul sistem prin care orice judecător sau grefier poate să verifice listele de interceptări/localizări aprobate de colegi.
Neconstituţionalitatea Legii Big Brother nu are însă efecte retroactive, a explicat, miercuri, judecătorul Horaţiu Dumbravă, membru CSM. Întrucât aceeaşi prevedere privind localizarea se regăseşte şi în Noul Cod de Procedură Penală, motivarea judecătorilor constituţionali este esenţială pentru lămurirea condiţiilor în care localizarea poate fi folosită.
Trebuie observat că se spune în comunicat că art. 152 din Codul de procedură penală rămâne în vigoare, nu a fost constatat neconstituțional. Articolul 152 se referă exact la obținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice. La o primă evaluare a conținutului comunicatului — sigur, așteptăm motivarea — se pare că de fapt CCR nu a respins ideea obținerii de date generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice din moment ce nu a constatat neconstituțională dispoziția din Codul de procedură penală. A constatat neconstituțională doar legea specială, de aplicare a acestui articol 152, ceea ce înseamnă că Parlamentul și Guvernul, care este inițiatorul, trebuie ca în 45 de zile să dea o lege specială care să vină în concordanță cu decizia CCR
Horaţiu Dumbravă
judecător, membru CSM
Mihaela Chiper