Fostul ministru de interne, Carmen Dan, a făcut o analiză a punctelor care vizează Ministerul Afacerilor Interne din programul de guvernare al PNL și a ajuns la concluzia că majoritatea sunt în curs de implementare și nu aduc o viziune nouă. Noului ministru îi recomandă să se debaraseze de cei „cocoțați cu japca” în poziții.
În plus, Carmen Dan a subliniat, pe pagina sa de Facebook, că încercarea PNL de desecretizare a Dosarului „10 august” este „o temă falsă”.
Ca orice român interesat de ce ne rezervă viitorul, m-am uitat pe programul de guvernare propus de PNL. Evident, am făcut cu atenție recenzia măsurilor ce privesc componenta Afaceri Interne. Fără patimă, cu respectul pe care l-am avut întotdeauna pentru oamenii dedicați din sistem, deloc puțini, dar și pentru cetățenii care merită siguranța oferită prin structurile MAI care trebuie să continue să fie dezvoltate prin politici publice de calitate, indiferent de puterea care asigură interfața guvernamentală, am ales să fac o analiză între măsura propusă raportată la realitatea existentă.
Câteva teme din programul de guvernare pe componenta Ministerului Afacerilor Interne:
1. Desecretizarea documentelor necesare in dosarul 10 august
În realitate, Raportul privind 10 august a fost deja declasificat parțial, încă din data de 31 ianuatie 2019, peste 90% din acesta fiind deja neclasificat. În această formă a fost transmis, sub semnătura mea, atât către Parchetul General care instrumenta la acea dată ancheta, cât și către cele 2 comisii de apărare din Parlament. Ceea ce a rămas clasificat sunt informații care aparțin serviciilor partenere și a căror declasificare o pot face doar acestea, nu MAI, nu ministrul, nu altcineva.
Atât Parchetul General, cât și Comisiile de apărare din Senat și Camera Deputaților, dețin Raportul 10 August în ambele formate. Asta înseamnă că cel putin domnul Vela ar trebui să-l știe atât în forma sa clasificată, cât și în cea declasificată parțial.
În plus, în luna august 2019 DIICOT a comunicat oficial MAI că Raportul nu poate fi făcut public deoarece este probă în dosarul cauzei.
Așadar, desecretizarea raportului 10 august este o temă falsă! Raportul este deja declasificat, iar intenția de a-l face public pentru populație nu apartine Guvernului, ci Parchetului.
2. Îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitatea Jandarmeriei si a Poliției
În realitate, modificarea legii Jandarmeriei a stat mai bine de 1 an în dezbaterea Parlamentului. Acolo este și astăzi.
Despre legea cu întărirea autorității Poliției știm toți cât de mult s-a dezbătut și cum a fost atacată de toate forțele de dreapta și de Președinte. Este deja cunoscută îndârjirea Președintelui României de a nu promulga o lege care are menirea de a echilibra relația dintre cetățean și politist și își amintește toată lumea cum sistematic îmi cerea demisia de îndată și imediat! După atâtea piedici, alături de Florin Iordache mi-am asumat această inițiativă ca parlamentar, ca ultimă șansă ca acest act normativ să-și aducă beneficiul social așteptat. Chiar și în această formă legea a fost atacată constituțional de “atacanții de serviciu”. Cu toate acestea, CCR a admis ultima formă a acestui proiect. Ieri, la limită și “cu sufletul greu”, Președintele nu a mai avut soluție și a promulgat-o! Ce să zic… felicitări!
Așadar, ce alte modificări se mai impun față de cele deja dezbătute și adoptate la cel mai înalt nivel? Aștept cu interes adoptarea legii atât de mult dezbătute a jandarmeriei și sper ca de aceasta dată, ocupat cu campania electorală, domnul Președinte să aibă mai puțin timp la dispoziție pentru a bloca legi bune pentru cetățeni!
3. Organizarea concursurilor pentru funcțiile de conducere din Poliție
În realitate, în continuare se menține o falsă marotă că șefii din Poliție sunt împuterniciți și nu sunt numiți în funcții în urma concursurilor. Noul ministru va descoperi însă că marea majoritate a inspectorilor șefi sunt numiți prin concurs pentru că aceste concursuri au fost organizate în 2017-2018 în aproape toate județele. Peste 35 din cei 41 de inspectori șefi au susținut concursuri și sunt în prezent titulari pe funcții! Ca mențiune, la preluarea mandatului meu, cu vreo 3 excepții, inspectoratele județene de poliție erau conduse de împuterniciți! Asta ca să se înteleagă că aceasta practică a fost una moștenită și nu inventată de Carmen Dan, așa cum le place unora sa spună!
4. Limitarea mandatelor pentru funcții de conducere și a perioadei de împuternicire la 3 luni
În realitate, ambele măsuri sunt propuse deja de Ministerul Afacerilor Interne și fac obiectul unei propuneri de modificare a statutului polițistului care este postată deja din luna august pe site-ul MAI în dezbatere publică. Deci, măsurile nu sunt noi și nici nu aparțin viitorului Guvern.
5. Redefinirea rolului polițistului de proximitate în sensul de a crește atribuțiile pe zona de cunoaștere a populației
În realitate, această măsură a fost inclusă deja în pachetul de măsuri post eveniment Caracal, anunțată la momentul respectiv, dar formulată în sensul reintroducerii sectoristului, adică acel polițist denumit azi “de proximitate”, care trebuie să cunoască populația și nu să facă dosare.
6. Adoptarea unei noi viziuni în domeniul resurselor umane care să includă dezvoltarea de programe de pregătire teoretică și practică, regândirea programelor din școlile de agenți, diminuarea deficitului de personal
În realitate, toate aceste măsuri sunt deja în implementare în MAI de cel puțin 2 ani. De modulele de pregătire fizică și tactică se știe din 2017, iar în 2018 au început să fie puse în practică. În 2019 s-a emis un alt ordin de ministru care reglementează deja această activitate, pe coordonatele actualizate, iar la module de pregătire fizică și tactică participă deja foarte mulți polițiști. Inclusiv mass-media a filmat astfel de module, asa că este evident că aici nu este nimic nou în măsura din Programul de Guvernare.
Cât despre reducerea deficitului de personal, aceasta a fost o prioritate a mandatului meu, iar pentru prima dată din anul 2012, per ansamblul instituției, balanța dintre intrările și ieșirile de personal din sistem a fost pozitivă in 2018, cu un câștig de 4.833 de posturi încadrate. În permanență am comunicat ca ministru, cum am înțeles să reduc deficitul major pe care a trebuit să-l gestionez la preluarea mandatului meu ca urmare a reglementărilor care permiteau ieșiri din sistem cu beneficiul pensiei egale sau mai mari decât indemnizațiile și care au generat efectiv amputarea îndeplinirii obiectivului principal al ministerului, asigurarea siguranței cetățeanului.
În ianuarie 2017, deficitul de personal reprezenta 14,50% din totalul posturilor prevăzute la nivelul MAI; acest deficit a continuat să crească, ajungând la valori maxime situate la peste 19% deficit de personal la Poliția Română în luna noiembrie 2017.
La sfârșitul mandatului meu deficitul de personal în MAI era de 13,58% din totalul posturilor prevăzute.
Mai fac mențiunea că la preluarea mandatului nu am găsit în minister nici măcar o anemică strategie pe termen mediu sau lung de gestionare a politicii de resurse umane. Acum sunt mai multe astfel de programe strategice pe diferite domenii esențiale instituțional, inclusiv in ceea ce privește reformarea unor structuri importante! Noul ministru nu trebuie decât să le ceară! Dacă mai are cui, pentru că oamenii cu viziune și atașament față de instituție, au fost îndepărtați sau înlăturați, din păcate!
7. Consolidarea autorității polițistului aflat în misiune în vederea limitării cazurilor de ultraj
Realitatea ne arată ca în opoziție PNL era împotriva măsurii și considera că întărirea autorității politistului are ca scop să intimideze protestele!!! Și asta o spunea doamna viitor vicepremier. Acum vedem că masura devine o prioritate în Programul de Guvernare. Foarte bine! Mintea cea de pe urmă…
Concluzia este că majoritatea măsurilor sunt deja în implementarea MAI. Nu sunt aspecte care să reprezinte o viziune nouă, ceea ce confirmă corectitudinea măsurilor luate in 2017-2019. Provocarea este însă dacă viitorul Guvern va reuși să aducă și resursele necesare MAI. Și ca să existe obiect de comparație am să reamintesc doar că în anul 2017 bugetul aprobat MAI, existent la momentul preluării mandatului, a fost de 12,4 miliarde lei, în anul 2018 a fost de 15,2 miliarde lei, iar pentru anul 2019 bugetul aprobat prin Legea nr.50/2019 a fost în sumă totală de 19 miliarde lei. Bugetele anilor 2018 și 2019 reprezintă cele mai mari bugete aprobate MAI din ultimii 10 ani. Aștept cu interes bugetul anului 2020.
În final, tot fără patimă, îi recomand noului ministru să se uite cu atenție la ocupanții funcțiilor cheie în sistem și să se debaraseze de urgență de cei cocoțați cu japca în acele poziții imediat după ce mi am depus mandatul, urmare a unor negocieri neonorante cu oameni care nu fac parte din sistem, nu-l reprezintă, nu-l respectă și nu l-au înțeles niciodată!
MAI este un sistem viu! Trebuie condus cu o echipă de oameni bine pregătiți și dedicați ministerului, cu anduranță la imixtiuni imorale și nocive!
Andrei Tudor