Termenul de stres este atât de des folosit, încât se uită că are la bază o realitate fiziologică. O situație necunoscută, de tip agresiune – fizică (frig, arsuri) sau psihologică, o presiune sau o constrângere declanșează o cascadă de reacții fiziologice care îi permit corpului să-și mobilizeze un ansamblu de capacități, necesare pentru a face față pericolului.
Astfel, stresul este necesar supraviețuirii. Atâta timp cât rămâne sub control, este mai degrabă pozitiv. Dacă este un factor constant, stresul este o problemă și poate genera probleme musculare, organice, psihologice.
Manifestări legate de o stare de stres cronică: lipsă de concentrare, pierderi de memorie, dificultăți de somn, dureri de spate, articulații sensibile, tensiuni musculare, constipații, balonări, lipsă de energie, palpitații.
Dar este posibil ca o alimentație dezechilibrată să provoace stresul? Mulți medici consideră că stresul nu este generat doar de circumstanțe exterioare (criză economică, viață trăită în viteză, presiunea locului de muncă etc.).
”Dacă aportul de nutrienți și micronutrienți nu este optim, sunt puse în dificultate biochimia creierului și biochimia corpului. Aceasta va antrena un stres fizic, chiar și fără să existe o stare exterioară stresantă”, a explicat un specialist citat de publicația Top Sante.
Este clar că alimentația modernă nu este cel mai bun aliat împotriva stresului – este foarte calorică și îi lipsesc micronutrienții, cu un rol central în biochimia creierului.
Alimentele industrializate generează des carențe, care sunt precursoare ale stresului. Aceleași alimente sunt surse ale grăsimilor nocive, care fac membranele neuronale mai rigide și alterează calitatea influxurilor nervoase.