Continuarea atacurilor rusești asupra porturilor dunărene din Reni și Ismail ar putea avea repercusiuni asupra volumului de mărfuri transportat de compania românească Transport Trade Services (TTS), potrivit unei analize a societății de investiții Tradeville.
Analiza, care se bazează pe surse publice despre companiile implicate în industria transporturilor și pe informații din mass-media, nu a cuprins și informația mai recentă despre avariile minore suferite de o navă românească.
Luni, porturile ucrainene Reni și Ismail au fost atacate cu rachete și drone rusești, creând pagube materiale și obligând navele românești să treacă de urgență pe malul opus.
TTS realizează transport de mărfuri agricole din porturile Reni și Ismail către Portul Constanța, iar potențiale viitoare atacuri ar putea impacta volumul transportat de companie.
Grupul Transport Trade Services este unul dintre cei mai mari transportatori de mărfuri din bazinul Dunării. Compania deține cea mai mare flotă fluvială din România, cu o capacitate de peste 800.000 de tone, opt macarale plutitoare, precum și terminale portuare proprii în șapte amplasamente pe Dunăre și în Constanța.
Activitatea TTS se desfășoară pe trei segmente principale:
- Expediție internațională de mărfuri (produse agricole, minerale și produse chimice);
- Transport fluvial;
- Operare portuară.
Alexandru Mihăilescu, fondatorul și președintele Consiliului de Administrație, este cel mai mare acționar al TTS, cu 25,3% din companie. Restul acțiunilor este deținut de alte persoane fizice și juridice, inclusiv NN Group, Pavăl Holding, Aegon Pensii sau Utilico Emerging Markets PLC (fond de investiții listat pe bursa din Londra). Compania este listată la Bursa de Valori București (BVB).
În dimineața zilei de 24 iulie, rachete și drone rusești au lovit porturile Reni și Ismail, de lângă granița României. Aceste atacuri reprezintă cele mai apropiate lovituri de teritoriul României (400m) de la începutul conflictului militar din Ucraina. Imediat după încetarea atacului aerian, șase nave românești, care se aflau în Portul Reni, au traversat Dunărea de urgență pe partea românească.
Conform primelor informații, infrastructura din acest port ar fi fost avariată, fiind distrus un hangar de cereale și mai multe rezervoare pentru depozitarea mărfurilor. De asemenea, un incendiu a izbucnit într-unul din spațiile de producție, însă a fost stins în scurt timp.
În acest context, TTS, care operează transporturi cu propriile barje din porturile Reni și Ismail către propriul terminal de geamanduri din Portul Constanța, asigurând și transbordul direct în navele maritime, ar putea fi impactată de acest eveniment. Operaționalizarea acestui proiect al TTS s-a realizat în vara anului 2022, asigurând o creștere importantă a fluxurilor de marfă ucrainene transporate din porturile Reni și Ismail via canalul Dunăre-Marea Neagră până în Portul Constanța, fără a fi nevoie de utilizarea spațiilor de depozitare și a danelor din port.
Anul trecut, mărfurile ucrainene au ajuns în Portul Constanța în special pe barje – de la Reni și Ismail, pe calea ferată și pe șosea. De când volumul materiilor prime pentru industria siderurgică transportat pe relația Ismail-Galați a scăzut semnificativ, principalele produse transportate de către TTS din porturile Reni și Ismail sunt cele agricole.
Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale și semințe oleaginoase din lume, s-a văzut nevoită să-și reducă semnificativ volumul de mărfuri transportat din principalele sale porturi după invazia Rusiei din februarie 2022. Kievul a recâștigat, în iulie anul trecut, accesul la trei dintre porturile sale, în cadrul unui acord negociat de ONU și Turcia, care a expirat, însă, luna aceasta. În acest context, Ucraina se vede obligată să caute alternative pentru exportul de mărfuri agricole, cel mai apropiat port fiind cel din Constanța. În condițiile în care, din 26 iunie, nu s-a mai înregistrat nicio navă nouă în cadrul acordului, iar o nouă prelungire a acordului este puțin probabilă, oficialii ucraineni au declarat că tranzitul prin Portul Constanța este esențial pentru Ucraina.
Analiștii de la Reuters se așteaptă ca Portul Constanța să-și dubleze volumele-record obținute în 2022. Principala problemă care intervine în acest caz este capacitatea de procesare a portului, care, încă de anul trecut, a fost copleșit de volumele în creștere, creând timpi de așteptare care au ajuns chiar și la săptămâni. De la începutul războiului, Portul Constanța a gestionat o treime din totalul exporturilor de cereale ale Ucrainei, care s-a ridicat la peste 48 mil. tone. În primele cinci luni din 2023, s-au gestionat în Constanța 12,2 mil. tone de cereale, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În cazul în care volumele din Portul Constanța vor crește semnificativ, așa cum este estimat, grupul TTS va beneficia din două direcții: din transportarea și transbordarea mărfurilor agricole la propriul terminal de geamanduri, dar și din operarea portuară realizată de Decirom – companie din portofoliul TTS, care deține dane operative, macarale la cheu și linii de cale ferată.
Conform Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, în 2022, traficul total de mărfuri în porturile românești a înregistrat o creștere de 12% față de 2021, până la 77,5 mil. tone. Este cel mai mare trafic de mărfuri înregistrat în istoria porturilor românești, lucru care reflectă tendința de creștere din ultimii ani.
Din totalul traficului, 79,5% reprezintă trafic maritim, iar 20,5% trafic fluvial. Traficul maritim a înregistrat o creștere de 16% în 2022, în timp ce traficul fluvial s-a menținut în linie cu cel din 2021.
Pe grupe de mărfuri, cele mai semnificative creșteri se regăsesc în cazul semințelor uleioase (69,7%), minereuri de fier și deșeuri de fier și oțel (47%) și petrol brut (41,7%). La polul opus, scăderi ale traficului au fost observate la minereuri și deșeuri neferoase (69,7%) și la celuloză și deșeuri de hârtie (48%).
Oportunități ale investiției în TTS
- Cererea susținută pentru transportul fluvial și pentru operațiunile portuare este prognozată să continue și în 2023, cu atât mai mult cu cât acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagra nu a fost prelungit.
- Compania are o poziție financiară solidă, urmând să investească sume importante în dezvoltarea grupului, inclusiv în Decirom.
- Conducerea TTS își propune să distribuie anual dividende și să mărească regulat cuantumul acestora.
- Acționariat puternic, format din numeroase fonduri de pensii private și de investiții.
- Bariere mari de intrare pentru concurenți, din pricina costului ridicat cu investiția inițiala.
Riscuri ale investiției în TTS
- Compania este dependentă de cele trei sectoare pentru care realizează expediție și transport fluvial: produse agricole, minerale și produse chimice, care, la rândul lor, sunt afectate semnificativ de prețurile la energie și de cotațiile de pe bursa de mărfuri.
- În cazul unei secete, care a fost prezentă și în anii anteriori, condițiile de navigare pe Dunăre ar putea fi îngreunate, ceea ce ar conduce la scăderea volumului transportat de companie și costuri mai mari de operare.
- Continuarea atacurilor rusești asupra porturilor din Reni și Ismail ar putea avea repercusiuni asupra volumului de mărfuri transportat de companie.
V. Bârleanu