În cadrul Conferinței „Pompează Viață – #CardiomiopatiaContează”, organizată de trustul de presă DC Media Group, în colaborare cu Societatea Română de Cardiologie și Fundația Română a Inimii, s-au pus în prim-plan bolile cardiovasculare, dar și afecțiuni precum cardiomiopatia.
Cardiomiopatiile, o categorie de afecțiuni care afectează integritatea mușchiului cardiac, sunt adesea subevaluate, în ciuda impactului semnificativ pe care îl exercită asupra pacienților.
În contrast cu alte boli cardiovasculare, cardiomiopatiile manifestă o puternică componentă ereditară, afectând, în principal, tinerii activi. Cu toate acestea, printr-o abordare integrată în ceea ce privește informarea, diagnosticarea precoce și furnizarea adecvată de îngrijire medicală, este posibil să se diminueze atât impactul, cât și prevalența acestor patologii.
Diagnosticarea cardiomiopatiilor
„Clasificările cardiomiopatiilor s-au schimbat în ultimii ani, iar la ora actualã metodele cele mai importante pentru diagnosticul cardiomiopatilor sunt legate de imagistica cardiovasculară, de diferiți biomarkeri și de diferitele teste genetice care se pot face.
Imagistica cardiovasculară este esențială în diagnosticul cardiomiopatiilor și avem la dispoziție, pe de-o parte, tehnicile ecocardiografice care au evoluat și ele, în ultimii ani – de la ecocardiografia convențională, la cea bazată pe ceea ce este numit speckle tracking sau tridimensională. Pe de altă parte, vorbim de rezonanță magnetică cardiacă, o tehnică în continuă dezvoltare în România și care permite un diagnostic cu o curatețe foarte bună a diferitelor forme de cardiomiopatii.
Testele genetice sunt foarte importante pentru majoritate formelor de cardiomiopatii, fiindcă îndruma către anumite terapii specifice pe care le avem la dispoziție, terapii inovatoare, care salvează vieți”, a spus dr. Dragoș Vinereanu, în cadrul conferinței „Pompează Viatã #CardiomiopatiaConteaza”.
Tratamentul cardiomiopatiilor
„In ultimii ani, tratamentul s-a completat, în ceea ce privește cardiomiopatiile, în funcție de prezența diferitelor forme de insuficiență cardiacă. Dacă este să amintim dintre clasele noi de medicamente care au aparut, pentru tratamentul cardiomiopatiilor dilatative cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă, de exemplu, avem la dispoziție, la ora actuală, două clase noi – o clasa numita ARNI, care în urmă cu câțiva ani a demonstrat reducerea mortalității și a spitalizărilor pentru insuficiența cardiacă în diferite forme de cardiomiopatii dilatative și, mai recent, în ultimii doi ani, a apărut clasa de medicamente SGLT2, provenită din diabetologie, care iată că îsi dovedește eficacitate pe evenimentele cardiovasculare majore, la pacienții cu insuficiență cardiacă.
Pe lângă aceste tratamente generale ale insuficienței cardiace, vorbim de tratamente specifice în diferite forme de cardiomiopatii. Aici, diagnosticul genetic este important pentru a stabili forma de cardiomiopatie, fiindcă multe dintre formele de cardiomiopatii pe care le diagnosticăm acum au tratamente specifice care pot fi aplicate – unele sunt deja disponibile în România, pe altele le asteptăm”, a mai explicat medicul.
Planul-cadru pentru bolile cardiovasculare
„Am contribuit la Strategia Națională pentru sănătate 2023-2030, iar acolo au fost specificate elemente importante legate de reducerea mortalitätii, în special prin bolile cardiovasculare, deoarece în continuare acestea răspund de peste jumătate din decesele din România. Ca atare, a aparut necesitatea de a avea o strategie dedicată pe bolile cardiovasculare și pe bolile cerebrovasculare, pentru că, până la urmă, infarctul de miocard, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces cardiovascular.
Astfel, a aparut inițiativa de a avea aceasta strategie – Strategia pentru bolile cardiovasculare si cerebrovasculare -, urmată de un plan de măsuri, împreună cu bugetele necesare pentru realizarea acestor măsuri. In acest moment, suntem în stadiul în care documentul referitor la strategia de combatere a bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare în România este terminat. A fost în dezbatere publică. Toate modificările au fost incorporate și așteptăm cu interes sa îl avem ca un document adoptat de către Guvernul României.
In același timp, am început să lucrăm la planul de masuri și să identificăm sursele financiare, ca aceste măsuri să devină realitate. Acest lucru este mult mai greu – avem experiența de la planul de cancer.
Probabil că, în următoarele două – trei luni vom avea și acest plan de măsuri, împreună cu sursele de finanțare și detaliile legate de aplicabilitate în practică cardiologică și neurologică a acestor măsuri foarte importante, pentru a avea efect și pentru a ne reduce morbiditate și mortalitate prin bolile cardiovasculare si cerebrovasculare”, a punctat dr. Dragoș Vinereanu.
Amalia Capră