Știați că Pământul cântă atunci când se învârte în jurul Soarelui? Chiar și Pitagora, în urmă cu peste 2.000 de ani, era convins că fiecare planetă care orbitează în jurul unei stea, scoate un sunet specific.
În Universul material, totul vibrează. Stelele transmit unde electromagnetice variabile în timp şi spaţiu. Sunetele muzicale au aceleaşi proprietăţii ondulatorii ca şi lumina ce provine de la stele. Grecii antici cunoşteau şapte planete, câte erau şi notele muzicale.
Conceptul de muzica sferelor aparține lui Pitagora, care credea că planetele în mişcarea lor pe sferele celeste produc armonice. În secolul 5 Î.Chr., Pitagora concepea spaţiul dintre Pământ şi stelele fixe, aşezate pe o sferă în jurul Pământului, ca fiind un interval armonic perfect. De la sfera Pământului la cea a Lunii există un ton, de la sfera Lunii la cea a lui Mercur este un semiton, de la Mercur la Venus, un semiton, de la Venus la Soare este un ton şi jumătate; de la Soare la Marte este un ton, iar câte un semiton de la Marte la Jupiter, de la Jupiter la Saturn, cât şi de la Saturn la sfera stelelor fixe. Suma acestor intervale este egală cu şase tonuri cât sunt cuprinse într-o octavă. Pitagora spunea că „în unduirea corzilor este geometrie, iar în spaţiul sferelor există muzică”.
Pământul este o planetă cu magnetosferă şi emite sunete în spaţiu, detectabile prin tehnici radioastronomice, scrie siteul mirabilys-magazin.ro. Dar oare cum percepem noi, pământenii, vibraţiile câmpului magnetic terestru? Ce muzică poate fi ascultată dacă am putea să o auzim? Planeta naostră stă în calea vântului solar şi primeşte în plin toate bombardamentele de materie şi energie de la Soare. Activitatea geomagnetică se află într-o strânsă corelaţie cu activitatea solară, producându-se furtuni geomagnetice atunci când o ejecţie coronală de masă sau o erupţie mai puternică atinge Pământul. Unul dintre indicii care măsoară activitatea geomagnetică este indicele Kp, care din 1939 a fost reprezentat de Bartles în grafice asemănătoare notelor muzicale.
Aceşti indici au fost transpuşi muzical rezultând un cântec al Pământului. S-a încercat transcrierea cât mai fidelă, neintervenindu-se artistic. Furtunile geomagnetice au fost subliniate prin acorduri.
O navetă spațială a NASA a reușit să înregistreze din spațiu sunetul pe care planeta noastră îl scoate atunci când orbitează în jurul soarelui. Urechea umană nu este capabilă să audă acest cântec misterios.
Fenomenul este provocat de valurile de plasmă care se află în centurile de radiații ale planetei noastre. Specialiștii NASA consideră că aceste unde nu sunt similare cu cele care călătoresc prin aer, ci sunt diferite. Frecvența lor este cuprinsă între 0 și 10 kHz.
Undele radio sunt emise pe frecvențe care pot fi interceptate de urechea umană, dar, pentru aceasta ar trebui să fim în spațiu și să nu purtăm cască. Cu toate acestea undele au fost captate și după ce au fost puse cap la cap, a ieșit un cântec extraordinar, muzica planetei noastre.
Olimpia Diaconiuc