Dacă legea educației a fi adoptată de Parlament până la finele acestui an, copiii care intră în clasa a V-a în anul școlar viitor, 2023-2024, vor susține Evaluarea Națională pe noul sistem. Admiterea la liceu va fi, însă, regândită, astfel încât să se țină cont de nevoile de echitate, a declarat, joi, Ligia Deca, în prima conferință de presă susținută în calitate de ministru al Educației. Ea a sugerat astfel că ar putea renunța la ideea organizării examenelor de admitere la colegiile naționale, promovată de predecesorul său Sorin Cîmpeanu, dar criticată atât de specialiști, cât și de asociațiile de părinți și de elevi.
„O prioritate a mandatului meu, deja anunțată, care știu că este de mare interes pentru dumneavoastră, este finalizarea proiectelor legislative „România educată”. După cum știm, a existat un proces de dezbatere publică, care s-a încheiat. În acest proces am primit peste 9.000 de amendamente, pe care le citim, le analizăm și le acordăm importanța cuvenită. Încercăm să finalizăm în termenul stabilit şi pentru aceasta am început discuții cu specialiști în zonele care mai sunt încă în lucru și care au suscitat interes public şi aici o să dau câteva exemple: evaluările, măsurile legate de integritate, secțiunile care vizează echitatea în sistemul educațional sau internaționalizarea. Vom armoniza actele normative cu recomandările care susțin calitatea, echitatea, integritatea și aș sublinia predictibilitatea în sistemul românesc de educație”, a precizat noul ministru al Educației, Ligia Deca, în debutul conferinței de presă în care și-a prezentat prioritățile mandatului.
Deca a adăugat că reforma educației trebuie să aibă în centrul său elevul și bucuria acestuia de a merge la școală.
„O adevărată reformă a sistemului educațional din România ar trebui să înceapă cu un lucru esențial: bucuria elevului și a studentului de a merge la școală. Ne dorim să urmărim interesele elevilor, motivându-i și oferindu-le un mediu stimulativ, care să-i ajute să-și îndeplinească potențialul și care să încurajeze performanța.
Am avut deja, săptămâna aceasta, consultări cu reprezentanții elevilor. Cu toții își doresc mai multă flexibilitate, dar și mai multă implicare în propriul parcurs de învățare. Tocmai de aceea, luăm în calcul ca ceea ce acum numim curriculum la decizia școlii să devină curriculum la decizia elevilor din oferta școlii.
Acesta se va constitui atât din pachete de disciplină opționale, ofertate la nivel național, regional și local, cât și din astfel de discipline opționale ofertate la nivelul unității de învățământ.
Analizăm și ideea de a utiliza mijloacele digitale acolo unde este posibil, pentru a nu pierde ceea ce am câștigat în timpul pandemiei, creând discipline opționale cu o componentă de predare și de învățare online”, a completat Deca.
„O a doua prioritate a mandatului meu este îndeplinirea țintelor și jaloanelor din PNRR. După cum știți, în baza viziunii strategice „România educată”, s-a negociat capitolul care vizează educația din PNRR.
Un prim jalon a fost deja îndeplinit, cel privind organizarea rutei duale complete și a noilor calificări rezultate. S-au adoptat diferite acte normative, patru metodologii prin ordin de ministru, există o Ordonanță de Urgență 128 din anul acesta în vederea dezvoltării învățământului dual și avem responsabilitatea de a finaliza cu bine drumul început. Practic, în PNRR vorbim despre investiții, 18 la număr, în cuantum de 3,6 miliarde de euro pentru dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi.
Vorbim despre aproape jumătate miliard de euro pentru reabilitare și eficientizare energetică. Vorbim despre construcția a minimum 50 de școli verzi, deci nou construite, eficiente energetic și cu o orientare curriculară sustenabilă. De asemenea, vorbim despre 3.200 de microbuze școlare pentru a transporta elevii din zonele izolate. Vorbim despre asigurarea dotărilor din sălile de clasă, precum și dotările laboratoarelor, atelierelor școlare din sistemul preuniversitar, e o investiție de 600 de milioane de euro, care presupune dotarea a minimum 75.000 de săli de clasă cu mobilier școlar și minimum 10.000 de laboratoare, ateliere sau cabinete școlare. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în ultimele decenii și considerăm că acest lucru poate garanta calitatea educației. De asemenea, vorbim despre dotarea laboratoarelor de informatică, ceea ce vă spuneam și mai devreme, vizavi de a nu pierde legile… lecțiile digitale ale pandemiei și de a utiliza atât dotările achiziționate, cât și noile competențe digitale ale cadrelor didactice și ale elevilor. Vorbim despre asigurarea infrastructurii universitare, investiții în cămine, cantine și spații de recreere, de exemplu, 260 de milioane de euro pentru 19.520 de locuri pentru spații de recreere, nu construite sau reabilitate, peste 6.500 de locuri noi în cantine construite sau reabilitate și aproape 20.000 de locuri în cămine construite sau reabilitate. Vorbim și despre dezvoltarea a minimum 10 campusuri și consorții regionale în ceea ce privește învățământul dual, tocmai pentru a avea alături companii, autorități publice locale, unități de învățământ preuniversitar și universități, în așa fel încât copiii care încep pe ruta duală să-și poată continua studiile până la cel mai înalt nivel. Iată deci, că proiectul „România educată” nu înseamnă doar o listă de idei sau de măsuri, ci deja înseamnă măsuri concrete și finanțate pentru dezvoltarea învățământului românesc”, a mai spus noul ministru.
„O a treia prioritate a mandatului meu este asigurarea predictibilității şi cred că am auzit cu toții această nesiguranță pe care părinții, elevii, studenții, societatea în ansamblu pare că o are când vine vorba despre ce se va întâmpla mâine, ce se va întâmpla anul viitor. Ne dorim ca acest lucru să dispară.
Știu că elevii, studenții, părinții și profesorii așteaptă răspunsuri clare cu privire la noile legi ale educației şi că vor să existe acel timp de tranziție rezonabil, timp în care să ne pregătim cu toții de schimbările pe care atât specialiștii, cât și societatea le văd necesare.
Tocmai de aceea, voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu organizarea modulară a anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare.
În plus, apropo de ceea ce se vorbește în spațiul public, Ministerul Educației și eu personal dorim ca școlile să rămână deschise, indiferent de cursul pe care criza economică sau energetică îl va lua. Nu ne mai putem permite goluri sau pauze în procesul de învățare şi de aceea există discuții guvernamentale privind sprijinul acordat școlilor și autorităților publice locale, în așa fel încât să nu existe discuții, cum am mai văzut, punctual de trecere în online, când, de facto, copiii au nevoie să vină la școală.
De asemenea, îmi doresc să avem un cadru legislativ stabil, care să ofere încredere și echitate în sistem, îmi doresc o educație de calitate pentru fiecare copil și, așa cum spuneam, un sistem predictibil, transparent, funcțional, care să aducă reziliență în fața oricărei crize și investiții pentru reducerea abandonului școlar”, a conchis noul ministru.
Raluca Dan