Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, este rezervat în ceea ce privește poziția Olandei față de aderarea României la spațiul Schengen. Referitor la aderarea țării noastre la Air Schengen, ministrul a explicat când s-ar putea realiza.
„Toate semnalele sunt că lucrurile vor fi pozitive. Astea sunt semnalele pe hârtie, dar am văzut și eu atâtea când hârtia spunea una și în stradă s-a întâmplat altceva și viceversa. Am învățat să fiu rezervat. Când am ajuns la Ministerul Justiției am spus că într-un an trecem toate codurile, rezolvăm MCV-ul, dar a trebuit să treacă 12 ani”, a spus ministrul de Interne, care a fost invitat la DC News unde a vorbit despre aderarea României la Air Schengen.
El a precizat că ar putea avea loc un consiliu JAI între Crăciun și Anul Nou.
În privința Air Schengen, Cătălin Predoiu a spus: „Aici e o problemă de calendar și de orar al companiilor aeriene care trebuie acomodat puțin. Deci, undeva ar fi martie. Dar e o problemă tehnică”.
El a menționat că s-ar putea să nu mai fie nevoie de negocieri și să se prevadă o dată fixă.
„În funcție de decizia care se ia acum. Poate nu mai e nevoie de negocieri, poate se prevede o dată fixă, poate se prevede un mecanism. Depinde ce iese din negocieri. Dar tehnic, timp ar fi să facem un Consiliu, se poate face videoconferință. Nu forma e problema”, a spus Cătălin Predoiu la DC News.
Cum explică declarația lui Iohannis cu „șerpașii”
La finalul Consiliului European de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a transmis că a abordat tema aderării la spațiul Schengen cu cancelarul austriac, Ursula von der Leyen, premierul bulgar și cu „șerpașii noștri”.
Cătălin Predoiu susține că președintele a folosit termenul în mod corect, referindu-se la oameni care participă la negocieri.
„Tradițional, diplomația, până acum 10-20 de ani, se făcea pe canalele rigide, centrala MAE, ministerele de afaceri externe, oficii diplomatice, ambasade, consulate.
În timpul globalizării, dinamica afacerilor internaționale s-a accelerat fără precedent, ceea ce nouă ni se pare la ordinea zilei. Astăzi, deschizând televizorul, vedem o pleiadă de știri, de evenimente, negocieri, acorduri care se încheie, se rup, se negociază. La vremea respectivă părea un lucru nou.
Modul acesta clasic de a face diplomație nu mai ținea pasul, adică viața o lua mereu înainte și diplomația a rămas în urmă. Atunci, practica a impus crearea unor diplomați care nu aveau un post fix la o anumită ambasadă sau centrală, nu aveau structură neapărat în subordine, ci lucrau cu structurile existente și care călătoreau foarte rapid dintr-un loc în altul, însoțind lideri politici de prim rang sau pe baza mandatelor primite singuri între ambasade, între ministere, dintr-o țară în alta, cu mandate foarte specifice pe un anumit tip de acord, proiect, conflict.
Acest termen este un argou internațional. Când spui diplomat Sherpa se face o paralelă cu alpiniștii care atacă și încearcă să cucerească cele mai înalte vârfuri din Himalaya și care sunt ajutați de foarte mulți oameni care se cheamă Sherpa, și fără de care nu pot ajunge acolo pentru că nu poți merge singur pe vârful muntelui, ai nevoie de aprovizionări, resurse, logistică, medicamente. Nu poți nici să le cari singur pentru că se întind pe zeci de metri convoaiele cu astfel de aprovizionări.
Deci luați termenul Sherpa în sensul lui corect, de echipier, de om care ajută la încheierea negocierilor. Este un termen important și eu zic că atunci când președintele s-a referit la el, nu s-a referit într-o cheie peiorativă, ci dimpotrivă, în cheia corectă în argou internațional, de oameni care participa la negocieri”, a mai spus Cătălin Predoiu la DC News.
Adina Bucur Silav