Comisia Europeană împreună cu OECD a publicat, joi, primele profiluri de țară privind cancerul. Raportul privind România arată că într-un deceniu nu s-a înregistrat niciun progres și, deși țara noastră se situează sub media europeană ca număr de cazuri, are o mortalitate mai mare și în creștere, inclusiv la cancerele tratabile.
Îngrijorător este faptul că România înregistrează rate de mortalitate extrem de ridicate la tineri și persoanele active, de până la 64 de ani, față de majoritatea țărilor europene, unde mortalitatea crește după 65 de ani.
„Îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici. Se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire”, se arată în document.
Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.
Mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1% în rândul bărbaților și a crescut cu 1% în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10% în rândul bărbaților și cu 5% în rândul femeilor.
Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1% la 7% în cursul deceniului, „ca urmare a progresului modest înregistrat în România”. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.
În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE, iar în rândul femeilor de 15-64 ani a fost cu 27% mai mare față de media UE.
În cele mai multe țări europene, mortalitatea prin cancer crește după vârsta de 65 de ani.
Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor. România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.
S-au observat tendințe descrescătoare ale mortalității pentru cancerul pulmonar, cancerul gastric (de stomac), cancerul cavității bucale și cancerul cerebral, dar reducerile au fost mai mici decât cele observate în UE. De exemplu, mortalitatea prin cancer pulmonar în România a scăzut cu 3%, comparativ cu 9% în UE.
România prezintă rate deosebit de ridicate de mortalitate prin cancerul gastric (de stomac) și prin cancerul cavității bucale. Deși a scăzut cu 17% în ultimul deceniu, mortalitatea prin cancerul gastric a rămas cu 60% mai mare decât media UE în 2019.
„Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Pentru accelerarea progreselor în România este necesar să se acorde o prioritate ridicată controlului cancerului în viitor și să se intensifice colaborarea cu UE în acest domeniu”, notează raportul publicat de Comisia Europeană.
Documentul menționează că se preconizează că unele dintre deficitele structurale ale sistemului de sănătate din România – în special în sectorul oncologiei – vor fi abordate prin Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 și prin instrumentele de investiții reprezentate de Programul Sănătate 2021-2027 și de Planul Național de Redresare și Reziliență.
Adina Silav