Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au instituit sechestru pe averea lui Cătălin Marius Vişan, patronul Artexim Internaţional şi preşedintele Fundaţiei Culturale Artex, afacerist abonat la contractele ministerelor conduse de Elena Udrea și de Theodor Paleologu.
Procurorii îl acuză că a spălat cel puţin 2,3 milioane lei prin circuitul financiar al unor firme fantomă controlate de doi bucureşteni care-şi ofereau „serviciile” contra unor comisioane între 6-8%. Este vorba despre același dosar în care apare ca suspect și afaceristul Mihai Corbu, administratorul NIS Petrol, care a apelat la serviciile notarului Ioana Băsescu pentru legalizarea contractelor Gazprom în România.
Curtea de Conturi a României a sesizat, în 2012, Parchetul General, prin două plângeri penale cu privire la numeroase nereguli descoperite în cazul amenajărilor Muzeului Brukhental şi Muzeului Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa. În cazul reorganizării expoziţiei de bază a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, conducerea instituţiei de cultură a contactat direct firma SC Artex Internaţional, care a estimat lucrările la 11 milioane de euro, plus TVA. Procedura de achiziţie a fost „cumpărare directă”, contrară legii având în vedere numai suma uriaşă, însă nici referatul de necesitate, nici scrisoarea nu aveau o notă de fundamentare a valorii investiţionale. Anunţul nu a fost publicat nici în SEAP, nici în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ci într-un ziar central, cu patru zile termen pentru prezentarea ofertei.
Pentru „modernizarea” Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Artex a cerut 6,5 milioane de lei. Muzeul a rotunjit „în sus” preţul şi a plătit 7 milioane de lei în trei tranşe între 23 şi 29 decembrie 2009. Inspectorii Curţii de Conturi n-au găsit însă la faţa locului niciun nou „concept expoziţional” pus în operă, ci doar un catalog conţinând planşe scenografice/arhitectură/design interior şi desene.
Tot asta a primit şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni de la Sfântu Gheorghe pentru 9,7 milioane de lei, plus TVA, tot fără anunţ, tot prin încredinţare directă, la solicitarea directorului interimar al Muzeului, Valerii Kavruk, aprobată în cinci zile de Ministerul Culturii.
Societatea Artex a câștigat în 2011 mai multe contracte substanțiale și cu ministerul condus de Elena Udrea. De exemplu, în ianuarie 2011, Artex a încheiat cu Primăria Sulina un contract de 12 milioane de euro, finanțat printr-un program al Ministerul Dezvoltării și Turismului. Edilul din Sulina a fost acuzat că a pus presiune pe ceilalți competitori, astfel încât Artex a câștigat licitația, deși avea prețul cel mai mare.
După scandal, acelaşi patron, Marius-Cătălin Vişan, a „virat” de la SRL, la ONG. Fundaţia Culturală Artex, o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în iulie 2007, avea, în 2011, un palmares de nouă proiecte cu finanţare din Programul Operaţional Regional şi 3 proiecte cu finanţare din POS Dezvoltarea Resurselor Umane.
Site-ul www.romaniacurata.ro a încercat să afle cum au fost cheltuiţi banii europeni atraşi de Fundaţia Artex. Din Programul Operaţional Regional, Fundaţia Culturală Artex s-a specializat pe proiecte de „promovare a potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică” (Axa 5, domeniul de intervenţie 3). Nu mai puţin de 9 proiecte, cu contracte în valoare totală de 8.450.342 lei, din care 6.672.499 lei, fonduri europene:
– Muzeul Viei şi Vinului din Hârlău – tradiţie şi continuitate, buget total de 971.999 lei, finanţare din POR de 768.193 lei
– Muzeul Țăranului Român-datini şi obiceiuri, buget total de 897.388 lei, finanţare din POR de 709.226 lei
– Muzeul Satului Bucovinean, buget total de 908.642 lei, finanţare din POR de 716.911 lei
Poenari
– Cetatea lui Vlad Tepeş din Munţii Argeşului, buget total de 982.324, finanţare din POR de 777.405 lei
– Muzeul etnografic Hanul Domnesc (istorie şi legendă), buget total 983.596 lei, finanţare din POR de 778173 lei
– Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu – un simbol istoric, buget total 929.656 lei, finanţare din POR de 732.846 lei
– Manastirea Sucevița – Perla Bucovinei, buget total de 921.873 lei, finanţare din POR de POR de 727.295 lei
– Muzeul Memorial Poni – Cernătescu – un colț de istorie ieșeană, buget total 928.594 lei, finanţare din POR de 733.163 lei
– Muzeul National de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – tradiţie şi continuitate, buget total 926.270 lei, finanţare din POR de 729.207 lei.În cazul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, Artex s-a orientat către Axa 2, mai exact finanţările pentru „promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă”, de unde a obţinut fonduri în valoare de 6.275.769 lei, bugetul total al proiectelor fiind de 6.403.848 lei.
„Bugetul total finanţat prin POSDRU este de altfel uşor de calculat, toate cele 3 proiecte având sume identice, la virgulă, nu doar la bugetul final (2.134.616 lei), dar şi contribuţia proprie este aceeaşi (42.692 lei)”, au concluzionat investigatorii romaniacurata.ro.
În cazul Fundaţiei Artex, niciuna dintre achiziţiile publice efectuate nu a fost înregistrată în SEAP, beneficiarul nefiind înregistrat în sistem, deşi rula fonduri europene uriaşe.
Maşina de spălat bani livra banii „la uşă”
22 de persoane au fost propuse spre arestare Tribunalului Bucureşti în cel mai complex caz de spălare de bani instrumentat până acum de parchetele bucureştene. 52 de administratori de firme sunt vizaţi până acum de investigaţia extinsă asupra firmelor care şi-au intersectat activitatea cu 17 firme controlate de Constantin Negoescu şi Cristian Nicolae Păun, dar administrate de oameni care semnau acte pentru 300 de euro. Din decembrie 2009 până în ianuarie 2014, cele 52 de SRL-uri au transferat în conturile controlate de cei doi 87 milioane de lei, „contravaloarea unor servicii sau bunuri care în realitate nu s-au livrat/prestat niciodată”.
Scopul acestor transferuri a fost în primul rând sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat (prin majorarea artificială a cheltuielilor, îngreunarea descoperirii fraudelor foscale, dar şi transfromarea întregii sume în venituri personale ale reprezentanţilor societăţilor comerciale – printr-un sistem de disimulare a activităţilor ilicite şi crearea unei aparenţe de totatăl legalitate). Pentru serviciile oferite, din banii pe care îi încasau, aceştia îşi opreau un comision de 6-8%
Referat cu propunere de arestare preventivă
Banii rulaţi eraus scoşi de soţia lui Negoescu şi un al patrulea personaj de încredere, Nicolae Lucian Vanea. Pe numele cărora erau eliberate carduri bancare şi token-uri, iar, ca să justifice retragerile masive, cei doi împuterniciţi mergeau la bănci cu contracte de împrumut fictive pentru sume între 2 milioane şi 4 milioane de lei.
Mihaela Chiper