3.5 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 16:22
No menu items!

Cătălin Botezatu, martor în dosarul tablourilor furate din Olanda

spot_img

Catalin Botezatu, în dosarul tablourilor furate din Olanda

Numele designerului Cătălin Botezatu apare în cazul tablourilor furate, în 2012, din Muzeul Kunsthal din Rotterdam (Olanda).

Deși Botezatu a negat orice implicare în acest caz, surse judiciare au precizat că designerul și manager-asistentul său au fost audiați deja de procurori în calitate de martori în dosar.

Ancheta a luat un alt traseu, în condițiile în care anchetatorii bănuiesc că cei trei români le-ar fi asigurat doar „securitatea” autorilor faptei, cetățeni albanezi, în timpul jafului.

O parte dintre aceste informații se regăsesc și în motivarea deciziei magistraților Judecătoriei Sectorului 5 – București privind arestarea celor trei români (Eugen Darie, Radu Dogaru şi Mihai Alexandru Bitu). Astfel, în document se arată că un asistent al lui Cătălin Botezatu, împreună cu un cetăţean moldovean, ar fi încercat să evalueze şi să vândă două dintre tablourile furate omului de afaceri Constantin Dinescu. Potrivit anchetatorilor, cele două persoane i-ar fi prezentat tablourile lui Dinescu care ar fi apelat la evaluatorul Mariana Dragu. Aceasta a confirmat faptul că operele de artă sunt sunt originale și le-a estimat la 60 de milioane de euro.

De altfel, evaluatorul a fost pus sub învinuire în acest dosar, au precizat procurorii, citaţi în motivarea instanţei.
Totodată, anchetatorii au arătat că cei trei bărbaţi arestaţi ar fi fost denunţaţi procurorilor de către o fostă iubită a unuia dintre aceştia. Conform motivării, există trei fotografii cu cei trei români în timpul vizitei pe care aceștia au făcut-o la muzeul Kunsthal din Rotterdam înainte de comiterea furtului.

O echipă de poliţişti şi un procuror olandez au fost delegaţi în România pentru a participa la ancheta legată de ceea ce presa internațională a numit „Jaful secolului” – furtul a șapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam. Operele sustrase sunt „Tete d’Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse (cel mai scump tablou furat, estimat la 39 de milioane de euro), „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenetre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

UPDATE

Avocaţii celor trei bărbaţi arestaţi pentru furtul tablourilor din Olanda au arătat că probele DIICOT nu dovedesc cu exactitate şi în mod direct faptul că aceştia au deţinut o parte din picturile sustrase şi că există contradicţii în dosar.

Avocata lui Alexandru Bitu a susţinut, în faţa judecătorilor Tribunalului Capitalei, că acesta „are un rol aproape inexistent” şi că singurele probe împotriva sa ar fi nişte interceptări „din care nu ar rezulta mai nimic”, apărătoarea lui având cunoştimţă de „un raport de localizare după semnalul telefonului mobil” al clientului său.

Apărătorul a spus că nu există nicio probă directă care să-l plaseze pe clientul său în prezenţa tablourilor, ea arătând că Bitu nu a văzut picturile. Potrivit avocatei, Alexandru Bitu a fost denunţat procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de o fosta prietenă a sa, Andreea Nicoleta Ivan, despre care s-ar fi ştiut că este o fostă prostituată şi care ar fi susţinut în faţa anchetatorilor că a văzut două fotografii cu tablouri în telefonul acestuia.

„Se deduce din convorbiri că trebuia să pună pe cineva în legătură cu altcineva, pentru că acel cineva (prima persoană-n.r.) să vândă un obiect. Nu se arată nici unde, despre ce obiecte e vorba şi nu se ştie ce implicare are Alexandru Bitu. La dosar am găsit un document privind localizarea clientului meu după semnalul telefonului ce îl plasează în preajma muzeului cu câteva ore înainte de producerea faptei, dar puţin mai încolo am găsit un alt document ce arată că localizarea este eronată”, a explicat judecătorilor avocata.Ea a precizat că nici la momentul experizării celor două tablouri de către expertul Mariana Dragu, clientul său nu a dost prezent, astfel că din toate actele de la dosar rezultă că acesta nu ar avea legătură cu fapta.

La rândul ei, avocata celorlaţi doi arestaţi – Eugen Darie şi Radu Dogaru – a declarat că aceștia au avut o poziţie sinceră şi că sunt victime ale unor grave erori judiciare. „DIICOT a mers prea departe cu declaraţia Andreei Ivan, care ar fi o fostă prostituată, şi care a spus că a văzut nişte tablouri. La dosar nu există interceptări de site, messenger sau skype, ci doar telefonice, din care nu rezultă nimic. Au fost filaţi patru luni, şi ei, şi cunoştinţele acestora”, a mai arătat avocata celor doi.

UPDATE

Cei trei români acuzați de furtul de la muzeul Kunsthal din Rotterdam voiau să dea foc tablourilor, a susținut reprezentantul DIICOT, vineri, la Tribunalul Bucureşti. În faţa judecătorilor, procurorul DIICOT a arătat Radu Dogaru a afirmat într-o interceptare a sa: „Mai bine nu le mai luam. Ar trebui să le ardem”.

Procurorul a susținut că Dogaru nu a putut justifica, în declaraţia sa, care erau obiectele despre care se discuta în acea convorbire, totodată arătând că acesta a adus două tablouri, de Henri Matisse și Paul Gaugain, la expertul Mariana Dragu.

La începutul şedinţei, procurorul a solicitat ca audierile să fie secrete, însă instanţa a respins cererea acuzării, iar cei trei arestaţi s-au prevalat de dreptul la tăcere.

UPDATE

Unul dintre arestaţii în cazul furtului din Olanda, Eugen Darie, a declarat în fața judecătorilor că a fost de două ori la muzeul din Rotterdam, dar că a fost interesat de statuetele de bronz şi de alte obiecte, afirmând că este nevinovat în ceea ce priveşte furtul operelor de artă.

Întrebat de magistrați ce tangenţe are cu arta, Darie a spus că „niciuna” şi că a fost la muzeu doar din curiozitate.
Acesta a declarat că, prima oară când a fost, a văzut doar statuete de bronz şi alte obiecte, mai puţin tablouri, nefiind interesat.

Întrebat cu ce ocazie a fost şi a doua oară la acelaşi muzeu, Darie a precizat că a doua oară s-a gândit să-i facă o „surpriză plăcută” prietenei sale printr-o invitaţie la muzeu, respectiv acelaşi muzeu la care mai fusese. Eugen Darie le-a spus judecătorilor că nu ştie unde sunt tablourile. Întrebat de judecători cu ce ocazia a ajuns la un muzeu în Rotterdam, acesta a arătat că a fost în Olanda „doar în vizită” şi a stat acolo câteva luni. El a menţionat că a lucrat ca şofer în perioada şederii în această ţară.

La rândul său Alexandru Bitu a susţinut că este nevinovat şi că a fost implicat involuntar în „această chestie”. Acesta a admis în faţa judecătorilor că a purtat discuţii telefonice în legătură cu nişte obiecte de artă, de valoare, dar când a fost întrebat de judecători despre ce obiecte era vorba, Bitu s-a blocat, spunând că nu ştie despre ce obiecte de artă discuta.
Judecătorii au insistat, iar, în final, Bitu a declarat că nu ştie unde sunt şi că nu a văzut niciodată tablourile pentru care este cercetat.

Al treilea arestat în acest caz, Radu Dogaru, a susţinut, în faţa magistraților, că este nevinovat şi că el nu avea nevoie de vreo persoană care să intermedieze legături cu persoane din domeniul artei. Întrebat de judecători, Dogaru a recunoscut că a fost condamnat în Franţa pentru furtul unui autoturism.

UPDATE

Cei trei români acuzaţi de implicare în furtul tablourilor din Muzeul Kunsthal din Rotterdam rămân în arest. Așa au decis judecătorii Tribunalului Bucureşti care au respins recursul acestora.

R.D.