Bursa de Valori București a adus investitorilor, prin indicele de referință BET, o creștere moderată în 2024, de 11,7%, în contextul unei volatilități ridicate generate de situatia din plan politic și economic, potrivit unei analize publicate de compania de investiții Tradeville. Aceasta este una dintre cele mai mici aprecieri dintre indicii regionali.
Analiza ia în calcul perioada de la începutul anului până pe 16 decembrie.
Evoluția indicilor din regiune
În topul indicilor bursieri din Europa Centrală și de Est, pe prima poziție se clasează indicele bursei din Macedonia de Nord, MBI10, cu un randament de la începutul anului de 62%, urmat de indicele SBITOP (Slovenia) cu o creștere de 32.5% și de cel din Ungaria (BUX) cu 31%.
La coada clasamentului regăsim indicele WIG20 din Polonia cu o scădere de 4,2%.
Dacă analizăm pe un termen de 5 ani, primii trei indici își mențin poziția în clasament. Indicele BET ocupă pozitia a patra cu o creștere de aproxomativ 74%.
În perioada 2014-2024 indicele de referință al bursei locale a înregistrat o creștere de aproximativ 170%. Analizând randamentele anuale oferite în această perioadă, indicele a încheiat 7 din cei 11 ani cu aprecieri de la 1% la 35%.
Incertitudinea din jurul alegerilor prezidențiale și parlamentare de la finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie a dus la o volatilitate ridicată și scăderi pentru toți indicii bursieri.
Ulterior deciziei Curtii Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, optimismul a revenit printre investitori și indicele BET a crescut până în jurul nivelului de suport.
În ceea ce priveste companiile din componența indicelui BET, pe parcursul anului 2024, cea mai mare apreciere au înregistrat-o acțiunile Antibiotice Iași (+76%), urmate de Sphera Franchise Group (+52%) și DIGI (+40%).
La polul opus cele mai mari de deprecieri au fost marcate de TTS (-49%), ONE (-47%) și Nuclearelectrica (-19%).
Contextul economic european
În 2024, Banca Centrală Europeană a redus începând cu luna iunie de patru ori dobânda de politică monetară cu câte 25 de puncte procentuale, ultima tăiere fiind în decembrie.
În ceea ce privește PIB-ul, Comisia Europeană preconizează pentru 2024 o crestere de 0,9% în UE și de 0,8% in zona euro, cu o accelerare a ritmului de creștere în 2025, când se estimează o expansiune de 1,5% în UE și 1,3% în zona euro. Totodată, se preconizează că nivelul inflației se va ridica la 2,6% în 2024, urmând să scadă la 2,4% în 2025 și la 2% în 2026.
Deși ciclul global de reducere a ratelor este doar în faze incipiente, este într-un stadiu destul de avansat în regiunea Europa Centrală și de Est. Asistăm la o redresare economică, dar este mai lentă decât se aștepta.
Contextul economic din România
În 2024, creșterea PIB-ului real este așteptată să încetinească semnificativ la 1,4%. Consumul privat robust a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. O redresare graduală a cererii externe, o relaxare a conditiilor financiare si consumul privat rezilient, impreuna cu investitiile, sunt argumente pentru o cresterea a PIB-ului de 2% in 2025 si 2026.
Inflatia generală este proiectată să decelereze ușor, dar să rămână peste 5% în 2024. Proiecția pentru 2025 este de 4,4%.
Principalele tendințe îngrijoratoare vin din sectorul IT, care semnalează probleme de patru luni, și din seceta de anul acesta, care este așteptată să afecteze producția agricolă, precum și inflația alimentară.
Reforma fiscală care va intra în vigoare anul viitor ar putea reprezenta un risc negativ pentru creștere și o presiune suplimentară asupra inflației.
Derapajul fiscal persistent va continua să fie principala cauză de îngrijorare pentru agențiile de rating, afectând perspectivele Romaniei. In data de 18 decembrie, Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului pentru datoria suverană pe termen lung în valută străină a României de la „Stabilă” la „Negativă” și a confirmat ratingul la „BBB-”. Argumentele pentru această decizie au fost incertitudinea politică accentuată, evidențiată prin anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, extinderea mandatului presedintelui Klaus Iohannis și ascensiunea partidelor de extremă dreapta. Totodată, datoria publică este prognozată să crească rapid, ajungând la 62% din PIB până în 2026 și la 70% până în 2028, iar deficitul de cont curent va atinge 8% din PIB, reflectând competitivitatea externă scăzută a economiei. Fitch subliniază și erodarea credibilității politice, în condițiile în care guvernul își propune ieșirea din procedura de deficit excesiv abia în 2031, alături de o încetinire a economiei, cu o contracție a PIB-ului de -0,3% în trimestrul III din 2024.
România va înregistra un deficit bugetar de peste 7% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană, conform Fitch. Pentru a corecta deficitul în anii următori, va fi nevoie de înghețarea cheltuielilor bugetare, se arată în raport.
T. S.