Parlamentul de la Sofia pregătește o serie de modificări legislative prin care autoritatea de Concurență din Bulgaria va superviza activitatea lanțurilor de retail și relația acestora cu furnizorii, o temă care a fost în prim-plan anii trecuți în România, însă nerezolvată.
Potrivit amendamentelor la Legea Concurenței, depuse săptămâna trecută în Parlament, autoritatea de concurență va stabili care lanțuri de retail au devenit ”prea puternice”, le va trasa noi ”condiții generale” și va redacta contracte-standard în relația lor cu furnizorii, potrivit agenției Novinite.
Pentru nerespectarea acestor elemente, vor fi prevăzute amenzi de până la 1% din încasările zilnice, pentru fiecare zi în care nu se respectă deciziile.
Toate rețelele comerciale cu încasări anuale de peste 25 de milioane de euro sunt definite ca având o ”forță considerabilă în piață” și vor fi obligate să le prezinte inspectorilor de concurență contractele cu furnizorii, care vor elimina clauzele considerate ”dăunătoare”.
Lanțurile comerciale nu le vor putea impune furnizorilor de bunuri de larg consum taxe și servicii care nu au la bază ”practici comerciale corecte”. Unul dintre inițiatori a afirmat că lanțurile comerciale le impun furnizorilor ”condiții de tip sclavagist”.
În Bulgaria, rețelele comerciale dețin aproximativ 45% din piață.
În România, ”comerțul modern” reprezintă aproximativ 53% din totalul vânzărilor cu amănuntul. Anii trecuți, producătorii români s-au plans de practicile abuzive ale rețelelor comerciale, care impun prețuri de achiziție foarte mici, taxe foarte mari și nu respectă termenele de plată.
Cele mai imporatnte companii din acest domeniu active în România sunt Carrefour, Cora, Auchan, Lidl, Kaufland, Mega Image și Penny Market.
Hipermarketurile sunt acuzate că umflă facturile cu comisioane ascunse de până la 30%.
În perioada 2008-2009, actorii din piață au discutat despre multitudinea de taxe încasate de la furnizori, în cuantum fix sau procentual – taxe de intrare în magazin, de magazin nou, de reamenajare, de creștere a suprafeței de vânzare, de schimbare a codurilor de bare, de marketing, de revistă, de promoție, de listare, de poziționare etc.
Concluzia a fost adoptarea unui Cod de bune practici, care nu a funcționat. În 2012, Consiliul Concurenței a constatat că taxele și comisioanele interzise inițial au fost înlocuite cu altele sau redenumite, iar efectele în piață au fost ”aproape inexistente”.
În raportul respectiv, Consiliul afirmă că prelungirea termenelor de plată din partea retailerilor le creează probleme producătorilor, cum ar fi afectarea fluxului de numerar, diminuarea valorii comenzilor, creșterea costurilor logistice și afectarea stocurilor.
Vlad Bârleanu