Economia europeană intră în cel de al patrulea an de redresare, creșterea economică continuă într-un ritm moderat, în principal datorită consumului, iar principalele riscuri sunt de natură externă – decelerarea economiei chineze, politica monetară a SUA și valurile de migrație, care pot duce la suspendarea acordului Schengen. Pentru România, se estimează o creștere a PIB de 4,2% în 2016 și de 3,7% în 2017.
Acestea sunt principalele concluzii ale unui raport publicat joi de Comisia Europeană.
”O suspendare mai accentuată a Acordului Schengen și măsuri care pot pune în pericol avantajele pieței interne ar putea avea un impact decisiv asupra creșterii economice”, se arată în raport.
Alte concluzii:
- Riscul unei încetiniri a creșterii în China și în alte state emergente ar putea atrage consecințe negative. O ”aterizare forțată” a Chinei ar pune în pericol revenirea economiei globale și dinamica internațională a comerțului. În paralel, continuarea normalizării politicii monetare în SUA ar putea avea un impact negativ mai mare decât s-a estimat asupra economiilor emergente vulnerabile și ar afecta și stabilitatea piețelor financiare.
- Orice revenire neașteptată a crizei din Grecia ar putea cântări mult în deciziile de investiții și, implicit, în creșterea economică.
- În zona euro, se preconizează o creștere economică de 1,7 % în acest an de la 1,6 % anul trecut și de 1,9 % în 2017. Creșterea economică a UE este prevăzută să se stabilizeze la 1,9 % în acest an și să ajungă la 2,0 % anul viitor.
- În prezent, se așteaptă ca anumiți factori care sprijină creșterea economică să fie mai puternici, iar efectele lor mai de durată decât s-a presupus anterior. Printre acești factori se numără prețurile scăzute ale petrolului, condițiile favorabile de finanțare și nivelul scăzut al cursului de schimb al monedei euro.
- În 2015, producția economică fie a crescut, fie a rămas stabilă în fiecare stat membru. Se așteaptă ca, până în 2017, economiile tuturor statelor membre să se extindă. Cu toate acestea, vor continua să existe diferențe considerabile între ratele de creștere a PIB-ului, atât din cauza caracteristicilor structurale, cât și a diverselor poziții ciclice.
- Consumul privat ar trebui să rămână principalul motor al creșterii în acest an și în anul următor, susținut de îmbunătățirea pieței forței de muncă și de creșterea veniturilor reale disponibile. De asemenea, investițiile ar urma să beneficieze treptat de creșterea cererii, de îmbunătățirea marjelor de profit, de condițiile de finanțare favorabile și ar trebui să reducă treptat presiunea în ceea ce privește reducerea efectului de levier.
- Ocuparea forței de muncă ar trebui să cunoască o creștere ușoară. Se preconizează că ratele șomajului vor continua să scadă, deși într-un ritm mai lent decât în anul precedent. Această scădere ar trebui să fie mai pronunțată în statele membre în care au fost puse în aplicare reforme ale pieței forței de muncă. Se așteaptă ca rata șomajului în zona euro să scadă de la 11 % în 2015 la 10,5 % în 2016 și la 10,2 % în 2017. În UE, șomajul ar trebui să scadă de la 9,5 % în 2015 la 9,0 % anul acesta și la 8,7 % în anul următor.
- Deficitul public consolidat în zona euro va continua să scadă, ca urmare a unei activități economice mai intense și, într-o măsură mai mică, a scăderii cheltuielilor cu dobânzile.
- Se preconizează că, în zona euro, deficitul public va scădea la 2,2 % din PIB în 2015 (2,5 % în UE ), la 1,9 % din PIB în acest an (2,2 % în UE) și la 1,6 % din PIB în 2017 (1,8 % în UE). În acest an, orientarea fiscală a zonei euro ar trebui să devină ușor mai favorabilă redresării economice. În UE, aceasta ar trebui să rămână, în linii mari, neutră. Ponderea datoriei în PIB în zona euro este prevăzută să scadă, de la o valoare record de 94,5 % în 2014 (88,6 % în UE) la 91,3 % în 2017 (85,7 % în UE).
- Creșterea exporturilor din zona euro ar trebui să se accelereze în cursul anului 2016, ca urmare a unei creșteri moderate în cea de a doua jumătate a anului 2015. Acest lucru se datorează efectelor restante ale deprecierii din trecut a monedei euro, costurilor unitare mai scăzute ale forței de muncă, precum și unei creșteri progresive a cererii externe.
- O nouă scădere a prețurilor petrolului ar putea avea, de asemenea, un efect negativ asupra țărilor exportatoare de petrol și ar putea determina scăderea cererii pentru exporturile UE. Mai mult, riscurile provenite din interiorul UE ar putea avea un impact asupra încrederii și asupra investițiilor.