Banca pentru Reglemente Internaţionale (BRI) a cerut ca ratele dobânzilor să fie majorate ”rapid şi hotărât”, pentru a preveni transformarea inflaţiei în ceva şi mai problematic, transmite Reuters, citatat de News.ro.
BIR, organizaţie a băncilor centrale mondiale, cu sediul în Elveţia, şi-a ţinut reuniunea anuală în ultimele zile, unde reprezentanţii unor bănci de top s-au întâlnit pentru a discuta despre dificultăţile lor actuale şi despre unul dintre cele mai tulburi începuturi de an pentru pieţele financiare globale.
Creşterea preţurilor energiei şi alimentelor înseamnă că inflaţia în multe locuri este acum cea mai ridicată din ultimele decenii.
Dar remediul obişnuit, de creştere a ratelor dobânzilor, măreşte riscul recesiunii şi chiar al temutei ”stagflaţii”, în stilul anilor 1970, în care creşterea preţurilor este cuplată cu o creştere economică scăzută sau negativă.
”Cheia pentru băncile centrale este să acţioneze rapid şi hotărât, înainte ca inflaţia să devină înrădăcinată”, a declarat Agustín Carstens, directorul general al BRI, ca parte a raportului anual post reuniune al organizaţiei, publicat duminică.
Carstens, fostul şef al băncii centrale a Mexicului, a spus că trebuie să acţioneze ”în trimestrele viitoare”.
BRI consideră că o aterizare economică soft – în care dobânzile cresc fără a declanşa recesiuni – este încă posibilă, dar acceptă că este o situaţie dificilă.
”Depinde în mare măsură de cât de permanente sunt aceste şocuri (inflaţioniste). Dacă această înăsprire generează pierderi masive, generează corecţii masive ale activelor şi asta contaminează consumul, investiţiile şi locurile de muncă – desigur, acesta este un scenariu mai dificil”, a spus Carstens, adăugând că răspunsul pieţelor financiare ar fi, de asemenea, crucial.
Pieţele financiare mondiale înregistrează deja una dintre cele mai mari vânzări din memoria recentă, deoarece băncile centrale importante, precum Rezerva Federală (Fed) a SUA – şi de luna viitoare BCE – se îndepărtează de dobânzile scăzute record şi de măsurile de stimulare consecutive din ultimii aproape 15 ani.
Acţiunile globale au scăzut cu 20% din ianuarie, iar unii analişti calculează că titlurile de trezorerie ale SUA, reperul pieţelor mondiale de împrumut, ar putea avea cele mai mari pierderi în prima jumătate a anului din 1788.
Carstens a spus că avertismentele recente ale BRI cu privire la preţurile spumoase ale activelor înseamnă că actuala corecţie ”nu este neapărat o surpriză completă”.
Faptul că nu au existat ”perturbări majore pe piaţă” până acum a fost, de asemenea, liniştitor, a adăugat el.
O parte a raportului BRI publicat deja săptămâna trecută spunea că imploziile recente de pe pieţele criptomonedelor au fost un indiciu că avertismentele făcute de mult timp referitoare la banii digitali descentralizaţi se materializează acum.
Nu există aşteptări ca aceste colapsuri să provoace o criză sistemică, aşa cum s-a întâmplat cu creditele neperformante care au declanşat prăbuşirea financiară globală.
Dar Carstens a subliniat că pierderile vor fi considerabile şi că natura opacă a universului cripto a alimentat incertitudinea.
Revenind la imaginea macroeconomică, el a adăugat că BRI nu se aşteaptă în prezent la o perioadă de stagflaţie larg răspândită.
El a mai spus că, deşi multe bănci centrale globale şi BRI însăşi au subestimat în mod semnificativ cât de rapid s-a accelerat inflaţia globală în ultimele şase până la 12 luni, acestea nu sunt pe cale să-şi piardă peste noapte credibilitatea câştigată cu greu.
Adina Silav