Aproape 35% din autoritățile locale, primării și consilii județene, au contractat lucrări publice și au angajat cheltuieli fără să aibă acoperire bugetară, au declarat, pentru Sursa Zilei, oficiali din Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Acesta este principalul motiv pentru care Guvernul nu a reușit să reducă arieratele la nivelul cerut de finanțatorii externi.
Guvernul a decis să ceară o nouă derogare de la FMI în cadrul actualului acord de tip preventiv, în condițiile în care mai multe ținte și angajamente din programul convenit cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) nu au fost respectate.
Unul dintre cele mai importante puncte din acord, pe care Guvernele succesive ale României nu au reușit să-l respecte până acum, este reducerea arieratelor din administrația publică. În anii trecuți, autoritățile locale cheltuiau în medie, spre finalul anului, aproximativ 2% din Produsul Intern Brut (PIB), înghesuind cheltuieli care urcau semnificativ deficitul bugetar.
”În acest moment, aproape 35% din autoritățile locale au angajat cheltuieli din bani publici fără să aibă acoperire bugetară. Este vorba despre arierate noi, dar și despre datorii mai vechi, rostogolite”, au declarat, pentru Sursa Zilei, oficiali din MFP.
Potrivit Ordonanței 3 pe 2013, ordonatorii de credite ai bugetelor locale pot contracta de la MFP împrumuturi din vărsăminte din privatizare pentru achitarea arieratelor către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări înregistrate la 31 ianuarie și neachitate până în prezent, cu termen de rambursare de cinci ani, în limita sumei de 800 de milioane de lei.
Inițial, suma pusă la dispoziție autorităților locale pentru împrumuturi era de 680 de milioane de lei. Ulterior, Guvernul a decis să amendeze actul normativ și să suplimenteze suma cu 120 de milioane de lei.
”Până la 29 martie, unitățile administrativ-teritoriale au depus cereri pentru autorizarea contractării unor împrumuturi – pentru datoriilor la furnizorii de bunuri, servicii și lucrări – care nu au putut fi onorate în totalitate, din cauza atingerii plafonului de 680 de milioane de lei”, motiva Guvernul în Nota de fundamentare.
În situația în care nu se adoptă actul normativ, consecințele ar fi, potrivit Notei de fundamentare, creșterea arieratelor și blocarea activității furnizorilor de bunuri și servicii care au datorii de recuperate de la primării. Cu toate acestea, primăriile riscă și în acest moment supraîndatorarea, în condițiile în care împrumutul de la MFP poartă o dobândă de 5,25%.
Directiva 7 a Comisiei Europene, pe care România a transpus-o prin Legea 72 pe 2013, prevede ca autoritățile publice contractante de lucrări cu firme private să plătească facturile în maximum 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei cereri echivalente de plată. Excepție fac instituțiile publice din domeniul sănătății sau entitățile publice care furnizează servicii medicale de sănătate, termenul legalal în acest caz fiind de cel mult 60 de zile calendaristice.
”IMM-urile, sectorul privat nu pot finanța sectorul public. Există state europene unde aceste întârzieri blochează economia. Vom fi de neînduplecat cu statele care nu vor aplica această măsură”, a declarat recent pentru Sursa Zilei Daniel Calleja, șeful Direcției pentru Industrie din cadrul CE.
Cosmina Croitoru