Ortodocşii sărbătoresc Boboteaza pe 6 ianuarie, când slujbe speciale de sfinţire a apelor se vor ţine în mai multe localităţi.
Prelaţii spun că de Bobotează începe activitatea publică a Mântuitorului Iisus Hristos. Acum se arată pentru prima dată Sfânta Treime, prin botezul de la apa Iordanului. Credincioşii sunt chemaţi să ia darurile Sale din apa cea sfinţită. Totul se înnoieşte şi devine mai limpede acum, de Bobotează.
După slujbele şi ceremoniile religioase care vor avea loc în cele mai multe oraşe, agheasma va fi împărţită credincioşilor în sticluţe, care au fost îmbuteliate cu ajutorul voluntarilor, sau va fi pusă la dispoziţia oamenilor în butoaie cu robinet. Agheasma mare (care este de două ori sfinţită) se bea până la 14 ianuarie, când se încheie praznicul Bobotezei, dar se poate păstra oricât în case, pentru că apa sfinţită nu se alterează. Agheasma mare se bea dimineaţa, pe nemâncate, după ce se spune rugăciunea, apoi se poate lua anafura şi agheasma mică.
Prima zi de post Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare. „Înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului“, spun preoţii. Credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi.
Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele, spun etnologii.
Sărbătoarea abundă în superstiţii, cum ar fi cea a fetelor de măritat, care îşi pun busuioc sub pernă, firul de busuioc fiind legat pe un fir roşu de mătase, pentru a-şi visa viitorul soţ. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează, se spune că se vor mărita în acel an.
Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
A doua zi după Botezul Domnului, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului.
M.N.