Medicamentele pentru diabet care favorizează şi pierderea în greutate, cum ar fi Ozempic de la Novo Nordisk, devenit favoritul celebrităţilor şi investitorilor, sunt studiate acum pentru a vedea dacă pot ajuta şi unele dintre tulburări cerebrale cel mai greu de tratat, inclusiv boala Alzheimer, relatează Reuters.
Medicamentele de diabet, de la Ozempic până la vechii piloni ai tratamentului acestei boli, precum insulina şi metformin, par să acţioneze şi asupra unor deficienţe ale sistemului metabolic implicate în boala Alzheimer, inclusiv asupra proteinei numite amiloid şi asupra inflamaţiei, spun cercetătorii.
Speranţa este că îmbunătăţirea utilizării glucozei şi reducerea inflamaţiei în întregul organism – inclusiv în creier – ar putea încetini progresia unor boli debilitante precum Alzheimer şi Parkinson.
Mai mulţi oameni de ştiinţă intervievaţi de Reuters au subliniat că tot mai multe cercetări susţin testarea medicamentelor pentru diabet împotriva bolilor neurodegenerative.
Rezultatele sunt la ani distanţă, iar succesul este incert. Dar interesul a fost stimulat de datele pozitive recente ale unor medicamentele pentru Alzheimer dezvoltate de companiile Eisai Co Ltd împreună cu partenerul Biogen şi de Eli Lilly and Co, care au demonstrat că îndepărtarea plăcilor lipicioase de amiloid acumulate în creier poate încetini declinul cognitiv cauzat de această boală fatală care distruge minţile umane. Aceste succese au venit după zeci de ani de rezultate dezamăgitoare, care i-au făcut pe mulţi să pună la îndoială validitatea teoriei că amiloida ar trebui să stea la baza conceperii majorităţii medicamentelor experimentale pentru Alzheimer.
Dr. Suzanne Craft, profesor de gerontologie şi medicină geriatrică la Facultatea de Medicină a Universităţii Wake Forest din Carolina de Nord, a ţinut un discurs la o influentă reuniune ştiinţifică pe tema Alzheimer, la sfârşitul anului trecut, vorbind despre necesitatea de a testa tratamente precum medicamentele pentru diabet pentru a reduce progresia bolii Alzheimer. De atunci, spune ea, a fost abordată de companiile farmaceutice într-un ritm din ce în ce mai accelerat, iar în prezent desfăşoară un studiu privind Alzheimer care evaluează insulina intranazală în combinaţie cu un alt medicament pentru diabet, scrie news.ro.
Ideea este că tratamentele pentru diabet ar putea amplifica beneficiile clinice ale medicamentelor anti-amiloidiene şi ar putea duce la o stabilizare completă sau chiar la o oarecare recuperare la pacienţii cu Alzheimer, a explicat dr. Suzanne Craft. „Ce fac aceşti agenţi şi ce face insulina? Aceasta joacă un rol în regenerare. Şi asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Având în vedere rolul său în modularea funcţiei imunitare, aceasta poate împiedica amiloidul să continue să se acumuleze”, este prezumţia de la care pleacă dr. Craft.
Spre deosebire de medicamentele mai vechi care nu mai sunt brevetate, cum ar fi metforminul, există un stimulent comercial pentru a testa tratamente mai noi cum ar fi antagoniştii GLP-1 (peptida-1 asemănătoare glucagonului este un hormon fiziologic, cu multiple acţiuni în reglarea glicemiei şi apetitului şi cu efecte asupra sistemului cardiovascular. Acţiuni ce ţin de reglarea glicemiei şi al apetitului sunt mediate în mod specific prin receptorii GLP-1 de la nivelul pancreasului şi creierului – n.r.) Este o clasă de medicamente în plină expansiune, dominată în prezent de Ozempic – cunoscut din punct de vedere chimic sub numele de semaglutid – şi de Mounjaro de la Lilly, dar sunt şi alţi jucători de pe piaţa medicamentelor care lucrează la circa zece potenţiale noi tratamente.
Patru companii care produc medicamente pentru GLP-1, inclusiv doi mari producători de medicamente, spun că urmăresc rezultatele studiilor care testează medicamentul Novo Nordisk în cazul bolii Alzheimer.
Ivan Koychev, neuropsihiatru consultant la Oxford University Hospitals NHS Foundation Trust, conduce un studiu de testare a semaglutidei cu scopul de a stopa primele modificări în creierul persoanelor cu risc de a dezvolta Alzheimer. GLP-1 reprezintă principalul său obiectiv, deoarece – explică el – există „bune dovezi epidemiologice că este legat de un risc mai mic de demenţă, dar prezintă un risc mult mai mic de efecte secundare grave decât terapiile de eliminare a amiloidului”.
Terapiile anti-amiloidice comportă riscul unei inflamaţii periculoase a creierului.
Orice succes ar putea duce la o mare răsplată. Demenţa afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial, iar piaţa medicamentelor pentru Alzheimer este de aşteptat să crească la 9,4 miliarde de dolari până în 2028, iar cea pentru Parkinson la 6,6 miliarde de dolari, potrivit furnizorului de date farmaceutice Citeline.
În ciuda potenţialului lor împotriva Alzheimer, cercetările timpurii au dat rezultate mixte, a avertizat Hannah Churchill, manager de comunicare în domeniul cercetării la Societatea Alzheimer. „Merită cu siguranţă să fie urmărit, dar este dificil de ştiut dacă este un lider în acest stadiu”, a spus ea.
Novo Nordisk a început în 2021 două studii care au testat semaglutida – vândută, de asemenea, pentru pierderea în greutate, sub numele de Wegovy – în cazul a mii de pacienţi cu Alzheimer timpuriu. Rezultatele sunt aşteptate până în 2025, deoarece este nevoie de ani pentru a arăta un efect asupra acestei afecţiuni progresive.
Producătorul danez de medicamente a refuzat să facă orice comentarii pentru acest articol, menţionează Reuters.
Adina Silav