BNR a redus, marți, prognoza de inflație pentru finalul acestui an de la 3,5% la 3,3%, nivel care va fi valabil și pentru finalul lui 2015, de această dată modificarea fiind în sus, de la 3,2%. Dinamica pozitivă a exporturilor și consolidarea treptată a consumului și industria sunt cele mai importante argumente în favoarea îmbunătățirii prognozei pentru 2014.
”Îmbunătăţirea activităţii economice din România continuă să fie impulsionată de dinamica pozitivă a exporturilor şi de evoluţia favorabilă a sectorului industrial, dar şi de consolidarea treptată a consumului. Pe plan extern, contul curent şi rezervele internaţionale se menţin într-o zonă confortabilă în condiţiile rambursării unei părţi substanţiale a datoriei externe publice” se arată într-un comunicat de presă al BNR.
Banca centrală remarcă și accentuarea ritmului de creştere în termeni reali a împrumuturilor în monedă naţională, concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creşterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.
Astfel, ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub 60% (59,5%) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.
”Ratele dobânzilor pe piaţa monetară, în special cele utilizate drept reper în cadrul contractelor de împrumut, oscilează în proximitatea ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce a permis ajustarea în continuare a ratelor dobânzilor pentru creditele noi”, mai arată banca centrală.
Instituția vede însă și o serie de riscuri la adresa noii prognoze privind inflația, ce provin cu preponderenţă din mediul extern. Printre acestea se află lipsa de predictibilitate a apetitului pentru risc al investitorilor faţă de economiile emergente, cum este și România, pe fondul evoluţiilor geopolitice şi regionale recente.
Un alt risc extern este continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi efectele ajustării conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale. Cu alte cuvinte, retragerile de capitaluri, din România, de către băncile-mamă ar putea pune presiune pe lichiditatea sistemului bancar și deci și pe lichiditatea din piață.
”În plan intern, riscurile şi incertitudinile vizează persistenţa rigidităţilor structurale ale economiei româneşti, ceea ce reclamă un ritm susţinut al reformelor convenite în cadrul acordurilor de finanţare cu instituţiile internaţionale”, mai arată BNR.
Banca centrală a decis, marți, să mențină dobânda de politică monetară la 3,5% pe an pentru încă două luni, așa cum anticipau deja analiștii financiar-bancari. De asemenea, BNR a decis și menținerea rezervelor minime obligatorii (RMO) în lei și valută ale băncilor.
Cosmina Croitoru