BNR va avea cinci membri în Consiliul general al Comitetului de Supraveghere Macroprudențială în loc de trei, iar Ponta va desemna direct doi reprezentanți, în loc de trei reprezentanți la vârf din Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Modificarea apare într-o nouă variantă a proiectului de act normativ, cea de-a treia, privind înființarea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială.
”Organismul decizional al Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este Consiliul general. Acest consiliu este format din 9 membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei 2 viceguvernatori şi economistul şef ai băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de Primul-ministru”, se arată în cea mai recentă variantă a proiectului de act normativ.
În luna iunie a anului trecut apărea o ordonanță de urgență privind înființarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, condus, printr-un Consiliu general, de Mugur Isărescu și constituit din reprezentanți ai BNR, ASF și Ministerului de Finanțe.
Consiliul este mandatat cu coordonarea supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea acesteia în aplicare, conform avizului acordat de catre Banca Centrală Europeană (BCE) în 3 iunie 2013.
În varianta inițială, guvernatorul BNR era preşedintele Comitetului, precum şi preşedintele Consiliului general, care mai includea doi reprezentanţi ai conducerii executive a BNR – respectiv prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, și economistul-șef al băncii centrale, Valentin Lazea –, preşedintele ASF, Dan Radu Rușanu, şi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chițoiu. În total, Consiliul era format din cinci membri.
În 7 octombrie 2013 apărea cea de-a doua variantă a proiectului de act normativ, prin care Consiliului i se sporea numărul de membri cu alți doi reprezentanți din Ministerul Finanțelor Publice, respectiv doi secretari de stat, și cu încă un reprezentant din ASF.
”Organismul decizional al Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este Consiliul general. Acest consiliu este format din 8 membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi economistul şef al băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, trei reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice cu rang de ministru sau secretar de stat”, se arată în varianta refăcută a proiectului de act normativ.
Miercuri a apărut o a treia variantă, în care numărul de membri crește la 9. Principalele modificări vizează eliminarea Ministerului Finanțelor (portofoliu aparținând PNL, conform algoritmului de guvernare) din Consiliul director, întărirea puterii BNR, prin includerea celor doi viceguvernatori – Cristian Popa și Bogdan Olteanu – și implicarea indirectă a premierului Victor Ponta în procesul decizional. Mai exact, acestuia din urmă îi revine sarcina de a desemna doi reprezentanți ai Guvernului într-un Consiliu în care instituția care se ocupă de finanțele României, dar și de politicile macroeconomice, nu mai are nicio prerogativă, respectiv Ministerul Finanțelor Publice.
În nota de fundamentare se arată că, potrivit recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic, responsabilitatea conducerii politicii macroprudenţiale poate fi încredinţată fie unei singure instituţii, fie unui consiliu format din autorităţile ale căror acţiuni au un impact semnificativ asupra stabilităţii financiare la nivel naţional.
Paradoxal, în nota de fundamentare se păstrează argumentul potrivit căruia MFP are rol în menținerea unui mediu macroeconomic stabil, deși MFP nu va mai face parte din Consiliul director decât dacă premierul decide să numească unul sau doi membri din această instituție.
”Astfel, având în vedere funcţia de autoritate naţională de supraveghere financiară deţinută de Banca Naţională a României şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum şi rolul Ministerului Finanţelor Publice în menţinerea unui mediu macroeconomic stabil, cu efecte pozitive asupra stabilităţii financiare, prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă prevede înfiinţarea unui Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, ce reuneşte în componenţa sa aceste autorităţi”, se precizează în nota de fundamentare.
Comitetul, fără personalitate juridică, va avea rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional. În prezent, la nivel naţional, politica macroprudenţială, respectiv responsabilitatea menţinerii stabilităţii sistemului financiar în ansamblu nu este reglementată, în mod explicit, în legislaţia internă.
În practica uzuală, în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, sarcina asigurării stabilităţii financiare este împărţită între ministerul de finanţe, banca centrală şi autoritatea/autorităţile de supraveghere financiară.
Adoptarea acestui proiect de act normativ trebuia făcută în regim de urgenţă, pentru a respecta Recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale (CERS/2011/3), potrivit căreia statele membre trebuie să desemneze, să stabilească prerogativele şi să asigure cadrul legal necesar pentru organizarea și funcţionarea unei autorităţi naţionale căreia îi sunt încredinţate atribuţii în domeniul politicii macroprudenţiale.
Cosmina Croitoru