Leul s-ar putea întări și mai mult în urma deciziei de marți a Băncii Naționale a României
Banca centrală a decis, marți, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an, dar a redus rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale băncilor la 16%, de la 18%. Mai multă valută în piață ar putea duce, teoretic, la o întărire suplimentară a monedei naționale, însă BNR ar putea opri această tendință prin intervenții în piață. În plus, există și alte variabile în prezența cărora este greu ca analiștii să ofere o previziune cu un grad ridicat de certitudine.
”În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.
După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de „gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”. Banca centrală dă astfel un răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.
BCE a redus, la începutul lunii iunie, dobânda de politică monetară la un nou minim record, de la 0,25% la 0,15%, şi a coborât rata la depozitele constituite de bănci la -0,1%, devenind astfel prima mare bancă centrală care taxează banii păstraţi de bănci în conturi BCE.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat recent că instituţia va menţine dobânzile la un nivel scăzut cel puţin până la sfârşitul anului 2016.
În aceste condiţii, BNR se aşteaptă la o creştere semnificativă a fluxurilor de capital către România, care s-au resimţit deja în ultima perioadă pe piaţa valutară, unde dealerii susţin că banca centrală intervine frecvent pentru a contracara aprecierea leului.
C.C.