Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei. De asemenea, BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an. O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Într-un alt comunicat, BNR a detaliat justificările pentru această decizie și contextul macroeconomic:
- Rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, și la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variație al țintei, dar mai mare decât cel prognozat.
- Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.
- Accelerarea inflației de bază a reflectat și presiunile inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei și din dinamica costurilor salariale unitare, precum și efectele comportamentului cursului de schimb al leului.
- Creșterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8% (de la 6,1% în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3%, de la 7,3% în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele şase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8%.
- Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale).
- Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016.
- În trimestrul IV 2017, condiţiile monetare reale şi-au atenuat ușor caracterul acomodativ (în condițiile creșterii semnificative a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare).
- Creditul acordat sectorului privat și-a încetinit doar marginal ritmul anual de creștere în primele două luni ale aceluiași trimestru (6,8% în noiembrie), dinamica sa fiind susținută în principal de componenta în lei şi de segmentul populaţiei. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8% în total credit, evoluţie care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.
- Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum și de presiunile în creștere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate.
- Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore.
- Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
T.S.