Banca Națională a României a publicat o analiză despre rațiunile economice și monetare care au stat la baza menținerii ratei dobânzii de politică monetară, la 1,75%.
BNR se referă la un nivel negativ al inflației în august (-1,9), la scăderea ratei medie anuale a inflației la 0,3%, la temperarea ritmului de creștere a PIB din cauza sezonului agricol mai slab, la creșterea creditării, investițiilor și consumului și la evoluțiile externe.
Analiza BNR:
- Cele mai recente date statistice relevă continuarea coborârii ratei anuale a inflației în teritoriu negativ datorită scăderii prețurilor volatile – ale combustibililor și produselor alimentare – și o relativă temperare a ritmului de creștere economică, inclusiv pe fondul unor performanţe mai slabe ale agriculturii.
- Extinderea aplicării cotei TVA de 9 la sută la toate alimentele și serviciile de alimentaţie publică – măsură care începând cu luna iunie a afectat prețurile a circa 30% din bunurile și serviciile incluse în coșul de consum – a condus la un nivel al ratei anuale a inflaţiei de -1,9 la sută în luna august 2015.
- Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut la 0,3% în luna august 2015, în timp ce indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – s-a redus la 0,5% de la 0,7% în luna precedentă.
- În pofida relativei temperări a ritmului de creștere economică, datele ilustrează accelerarea creşterii consumului și investițiilor private, susținute de revigorarea procesului de creditare, în lei, în special pentru populație, concomitent cu înregistrarea unui avans consistent al costurilor salariale unitare în industrie.
- Indicatorii monetari atestă reintrarea în teritoriu pozitiv a dinamicii anuale a creditului neguvernamental, ca rezultat al expansiunii împrumuturilor în monedă națională. Se observă continuarea reconfigurării structurii creditului sectorului privat în favoarea componentei în monedă națională, a cărei pondere în total (49,3% față de un minim de 35,6% în mai 2012) se apropie de cea a împrumuturilor în valută, facilitând astfel consolidarea transmisiei politicii monetare și gestionarea corespunzătoare a riscurilor la adresa stabilității financiare.
- Contextul extern este în continuare marcat de incertitudini în pofida unei recente atenuări a tensiunilor globale, în condițiile în care creșterea economică pe plan mondial rămâne fragilă și volatilitatea pe piețele financiare internaționale se poate accentua, pe fondul divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.
- Pe plan intern, mixul de politici macroeconomice este condiţionat de modul în care vor fi transpuse măsurile fiscal-bugetare aprobate sau anunţate recent (noul Cod Fiscal şi creșteri salariale) în configurația şi execuţia bugetului pentru anul 2016.
- Perspectivele pe termen scurt indică prelungirea efectelor dezinflaționiste temporare ale factorilor de natura ofertei (impactul reducerii cotei TVA, evoluția prețurilor combustibililor etc.). Acestea pot însă ecrana acumularea unor presiuni inflaţioniste pe termen mediu, având ca sursă perspectivele încă incerte ale conduitei politicii fiscale și ale corelației dintre dinamica salariilor și cea a productivității muncii, precum și evoluțiile pe plan global, de natură să afecteze percepția investitorilor asupra economiei românești.
Tiberiu Szabo