Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza din februarie 2024, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României de la începutul lunii aprilie, care a fost făcută publică marți.
„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, care cobora la 4,7 la sută în decembrie 2024 şi la 3,5 la sută la finele anului viitor. S-a sesizat că descreşterea va fi antrenată pe mai departe într-o proporţie însemnată de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă este aşteptată să slăbească însă progresiv, pe fondul influenţelor în atenuare decurgând din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare”, se afirmă în documentul citat de Agerpres.
Alte concluzii ale BNR:
- Dinamica preţului combustibililor îşi va accentua probabil ascensiunea în perspectivă apropiată, ca urmare a creşterii peste aşteptări a cotaţiei petrolului în ultimele luni.
- Balanţa riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent.
- Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste doar ceva mai modeste decât în prognoza precedentă şi în intensificare uşoară în perspectivă apropiată, în condiţiile în care se anticipează o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent.
- Se anticipează şi o dinamică mai ridicată a costurilor salariale unitare comparativ cu previziunile anterioare.
- Efecte dezinflaţioniste apreciabile vor veni însă probabil din descreşterea dinamicii preţurilor importurilor şi din ajustarea descendentă graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
- Economia este aşteptată că consemneze creşteri trimestriale mai solide în prima parte a anului curent decât cele previzionate anterior.
- Consumul privat este principalul motiv al creşterii în termeni anuali a economiei în trimestrul I 2024, dată fiind mai ales accelerarea puternică a creşterii vânzărilor cu amănuntul în luna ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut.
- Din partea exportului net este însă posibil un aport negativ mărit, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze în ianuarie 2024 pe cea a exporturilor, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul anterior.
- Astfel, deficitul comercial a continuat să crească în termeni anuali, însă mai temperat decât în trimestrul IV 2023, în timp ce deficitul de cont curent şi-a mărit considerabil dinamica anuală, ca urmare de deteriorării balanţelor veniturilor.
- Incertitudinile şi riscurile ce decurg din politica fiscală sunt amplificate de rezultatul execuţiei bugetare din primele două luni ale anului, precum şi de dinamica salariilor din sectorul public şi de implicaţiile noii legi a pensiilor.
- Dincolo de orizontul scurt de timp, sursa majoră de riscuri crescute o constituie măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în vederea scăderii deficitului bugetar, pe o traiectorie sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu Comisia Europeană.
- Războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania, aduc riscuri pentru evoluția PIB și pentru inflație.
- CA al BNR subliniază importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi a utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU. Aceste fonduri sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
- Contextul analizat justifică menţinerea ratei dobânzii de politică monetară (la 7%), în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei spre ţinta de 2,5%.
T. S.