Banca Națională a României (BNR) a decis suspendarea drepturilor de vot ale acționarului majoritar al Băncii Carpatica, Ilie Carabulea, și a celuilalt acționar important la instituția de credit, Corneliu Tănase. Unul dintre motivele deciziei luate de banca centrală este ”neîndeplinirea criteriului de reputație” de către Carabulea, cercetat penal, în stare de arest, de către DNA.
„Banca Comercială Carpatica aduce la cunoştinta acţionarilor faptul că (…) BNR a dispus următoarele măsuri: 1. începând cu data comunicării hotărârii BNR, suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente următoarelor persoane care deţin acţiuni la Banca Comercială Carpatica – dl. Ilie Carabulea – cu o cotă de 41,2898% (deţinere directă), respectiv 4,1015% (deţinere indirectă prin Atlassib SRL) şi 0,0042% (deţinere indirectă prin Safa SRL); dl Corneliu Tănase – cu o cotă de 11,21792% (deţinere directă), respectiv 0,4449% (deţinere indirectă prin Atlassib SRL) şi 0,0003% (deţinere indirectă prin Safa SRL). 2. interzicerea achiziţionării de către acţionarii prevăzuţi la pct. 1 a acţiunilor Băncii Comerciale Carpatica. De asemenea, BNR a instituit obligaţia Băncii Comerciale Carpatica de a aduce la cunoştinta BNR orice modificare privind deţinerile de acţiuni ale dlor. Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase”, se arată într-un comunicat transmis de Banca Carpatica Bursei de Valori București.
Printre motivele invocate în hotărârea BNR care justifică adoptarea măsurilor respective se află faptul că Ilie Carabulea nu mai îndeplineşte „criteriul de reputaţie, din perspectiva integrităţii”, o condamnare a omului de afaceri şi faptul că acesta este cercetat penal, în stare de arest.
„Neîndeplinirea de către dl. Ilie Carabulea a criteriului de reputaţie, din perspectiva integrităţii (…) pentru ca un acţionar semnificativ să corespundă cerinţelor de a asigura un management prudent şi sănătos prin aceea că: (a) domnul Ilie Carabulea a suferit o condamnare pentru dare de mită (…) şi (b) domnul Ilie Carabulea este cercetat penal, în stare de arest, de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu”, se arată în comunicat.
Banca centrală a avut în vedere şi modul de exercitare a drepturilor de vot „prin delegare” între Corneliu Tănase şi Ilie Carabulea, cu acordarea unei puteri discreţionare (fără a specifica modul de votare).
„Fapt pentru care s-a constatat existenţa unei relaţii în care cei doi acţionari semnificativi se constituie ca un grup de persoane care acţionează în mod concertat (…) Din verificarea efectuată (…) rezultă că domnul Corneliu Tănase nu mai îndeplineşte cerinţele privind calitatea, prevăzute de lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia, din perspectiva criteriului reputaţiei acţionarului unei instituţii de credit”, se spune în comunicat.
Măsurile dispuse de BNR au avut în vedere şi aspectele constatate şi consemnate într-un raport de supraveghere înregistrat la Banca Comercială Carpatica în data de 19 februarie, o notă de constatare a Direcţiei de Supraveghere din 24 februarie, precum şi decizia prim-viceguvernatorului BNR din 6 martie în care se preciza că Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase acţionează concertat.
Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţine 11,2179% din titluri.
C.C.