Banca Națională a României (BNR) propune președintelui Klaus Iohannis fie să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată, fie să verifice constituționalitatea actului normativ, din cauza faptului că, în forma actuală, Legea nu ar răspunde caracterului social prezumat și poate genera risc sistemic, a afirmat vineri viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.
”BNR are trei tipuri de argumente pe baza cărora propune președintelui României o decizie de retrimitere a Legii către Parlament și/sau de verificare a constituționalității acesteia. Sunt argumente de stabilitate financiară, juridice și de natură etică. (…) Suntem aici pentru că vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutați. Este un efort comun în care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, aș spune, optimist. Avem același scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruța care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituțional”, a spus Olteanu, citat de Agerpres.
Argumentele BNR:
- În forma actuală, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară și funcționarea instituțiilor de credit, și putând conduce la costuri pentru contribuabil.
- Argumentele de stabilitate financiară provin din noțiunea de credit ipotecar. Există trei tipuri de credite cu garanții imobiliare, respectiv creditul ipotecar, contractat pentru locuință, creditul pentru investiții imobiliare, caz în care este ipotecat un imobil, iar banii sunt folosiți pentru construcția altuia, și creditul cu garanție imobiliară care poate fi folosit pentru consum, descoperit de cont sau sub formă de credit pentru societățile comerciale.
- Datele de la finalul lunii octombrie 2015 arată că sunt în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanție imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adică pentru locuințe.
- Dintre clienții cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanțe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie. ”Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate în reală dificultate financiară”, a spus Olteanu.
- Din totalul restanțelor persoanelor fizice, 3,9 miliarde de lei, respectiv 18%, sunt restanțe la creditele cu garanție ipotecară mai mari de 90 de zile.
- În funcție de suma contractată, datele BNR arată că 1.317 persoane au luat credite între 150.000 și 500.000 de euro, 60 între 500.000 și un milion de euro, 21 de persoane între unu și două milioane de euro, iar patru peste două milioane de euro. ”Aceste date arată că există credite pentru care nu se justifică o funcție de protecție socială a legii. Mai mult, se observă că pe măsură ce crește valoarea se înrăutățește disciplina de plată. Neperformanța crește la 1,7% la creditele sub 150.000 de euro la 47,6% pentru cele peste două milioane de euro”.
- Deși legea se referă la persoanele fizice, din citirea ei atentă se înțelege că ea se va aplica, în numeroase situații, și pentru creditele societăților comerciale. Este vorba de acele credite la care există un codebitor, persoană fizică, obligat în solidar cu entitatea împrumutată și care a adus o garanție ipotecară. Cazurile practice sunt numeroase, în care s-a cerut o garanție suplimentară acționarului societății. Acesta din urmă poate solicita să se elibereze (să iasă din contractul de credit) și va închide și creditul acordat societății (prin predarea imobilului garantat către bancă).
- După cum arată și comunicatul MAE, propunerea nu reprezintă o transpunere a Directivei 17, chiar dacă o asemenea susținere se regăsește în expunerea de motive. Mai mult, o serie de prevederi ale propunerii sunt contrare – Directiva nu impune obligatoriu darea în plată, se aplică doar creditelor pentru locuință, doar creditelor contractate de consumatori și nu se aplică retroactiv.
- Legea se aplică oricărei persoane, indiferent de avere și venituri, și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu, se aplică oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință, fie că e vorba de terenuri sau de dezvoltări imobiliare cu scop comercial, și, de asemenea, se aplică oricărei situații locative a debitorului, indiferent că locuiește în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative. Impunerea unor filtre ar fi constituțională, pentru că, din punct de vedere juridic, egalitatea cetățenilor, prevăzută de Constituție, presupune că legea se aplică în mod egal oricărui cetățean care îndeplinește condițiile cerute prin legea respectivă, iar nu că legea ar trebui să trateze identic cetățenii. În caz contrar, ar însemna că întreaga legislație socială, care tratează cetățenii în funcție de nevoi, să fie neconstituțională.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat pe 25 noiembrie cu 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect de lege.