Ratele RMO au fost menținute la același nivel
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an, de la 2,50%, începând cu data de 5 februarie.
De asemenea, BNR a decis reducerea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) 4,25% pe an și menținerea dobânzii pentrufacilitatea de depozit la 0,25%. Sunt menținute și ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale băncilor, la 10%, respectiv 14%.
Cea mai recentă reducere a dobânzii-cheie afost pe 7 ianuarie, tot cu un sfert de punct procentual.
Reducerea dobânzii de politică monetară are ca efect reducerea dobânzilor interbancare și ieftinirea creditelor în moneda națională.
UPDATE 16.18
Într-un comunicat ulterior, BNR a explicat contextul acestei decizii:
- Analiza celor mai recente date statistice relevă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei la valori inferioare celor prognozate şi sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, ca urmare a accentuării declinului preţurilor volatile şia inflaţiei tot mai scăzute pe piețele externe.
- Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 0,83% în luna decembrie 2014 de la 1,26% în luna noiembrie 2014. În luna decembrie 2014, rata medie anuală a inflaţiei s-a menținut la nivelul 1,1%, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu UE – s-a plasat la nivelul de 1,4%, similar lunii anterioare.
- Indicatorii pe termen scurt din lunile octombrie şi noiembrie 2014 semnalează continuarea traiectoriei pozitive a economiei în trimestrul IV, atât volumul producţiei industriale, cât şi cel al comerţului cu amănuntul şi al lucrărilor de construcţii înregistrând variaţii trimestriale pozitive şi în accelerare faţă de media trimestrului III. În același timp, evoluția deficitului de cont curent al balanței de plăți sugerează consolidarea sustenabilității poziției externe.
- Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat ritmul anual de creştere în termeni reali, în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei, favorizată inclusiv de relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară. În ceea ce privește volumul total al creditului acordat sectorului privat, acesta a continuat să fie afectat de accentuarea contracţiei stocului de credite în valută, precum şi de intensificarea operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.
- Noua proiecție trimestrială indică o traiectorie mai joasă a ratei anuale prognozate a inflației, aceasta plasându-se la 2,1 la sută la finele anului 2015 şi la 2,4 la sută la sfârşitul anului 2016. Repoziţionarea la niveluri mai scăzute a acestei traiectorii are ca determinant major anticipata accentuare pe termen scurt a scăderii în termeni anuali a prețurilor volatile, în principal pe seama declinului prețului petrolului pe plan mondial, alături de persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipaţiilor privind inflaţia, precum şi de prelungirea inflaţiei reduse şi a caracterului fragil al redresării activităţii economice din zona euro şi din alte ţări europene.
- Principalele riscuri la adresa actualei prognoze decurg din incertitudinile crescute asociate evoluțiilor din mediul extern, generate în principal de tensiunile geopolitice regionale, de situaţia din Grecia și din zona euro și de divergenţa accentuată dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.
- Deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să sprijine creşterea economică, inclusiv prin refacerea încrederii şi revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare.
- CA al BNR reiterează că implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice şi accelerarea reformelor structurale în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe.