Sancțiunile de până acum au efect asupra a cel mult 1% din PIB-ul Rusiei
SUA și Uniunea Europeană caută încă sancțiunea care ar putea să îl forțeze pe Vladimir Putin să se oprească din ofensiva militară asupra estului Ucrainei, potrivit unei analize a agenției Bloomberg.
Premierul britanic David Cameron și cancelarul german Angela Merkel au afirmat că liderii UE vor discuta despre impunerea unei noi runde de sancțiuni la sfârșitul acestei săptămâni. De asemenea, președintele Traian Băsescu a declarat vineri că regimul de sancţiuni trebuie ridicat la un nou nivel, cu impact în domeniile financiar, energetic şi militar.
Încă din martie, după anexarea Ucrainei, SUA și UE au impus treptat o serie de sancțiuni, în speranța că acestea vor aduce costuri îndeajuns de mari pentru Rusia, dar mici pentru economiile occidentale.
”De-a lungul anilor, au fost multe încercări de a găsi glonțul magic, sancțiunea de aur, dar sunt sigur că nu există așa ceva. Nu există decât sancțiuni foarte, foarte dure. Iar acestea nu sunt aplicate de SUA și UE”, a afirmat Gary Hufbauer, specialist în Institutul Peterson pentru a Economie Internațională.
Foști oficiali din Departamentul de Stat și din Ministerul de Finanțe al SUA au afirmat pentru Bloomberg că este necesar ca noile măsuri să fie mai puternice și mai extinse, afectând mai tare Federația Rusă și, indirect, economiile europene.
Luna trecută, SUA și UE au extins sancțiunile asupra Federației Ruse, care are un PIB de 2.000 de miliarde de dolari.
Astfel, băncile de stat din Federația Rusă nu mai pot să vândă acțiuni sau obligațiuni în Europa și a fost resticționat exportul de echipamente pentru modernizarea industriei petrolifere și de arme, mașini, electronice sau alte produse civile cu aplicare militară potențială.
Hufbauer spune că aceste sancțiuni au un impact direct asupra a mai puțin de 1% din PIB-ul Rusiei – adică fără vreo șansă de a-l forța pe Putin să-și schimbe politica sau să convingă oamenii de afaceri din jurul Kremlinului facă presiuni în acest sens.
Vladimir Popov, consilier la Departamentul pentru Economie al ONU, a afirmat că impactul sancțiunilor asupra Rusiei este de 1 miliard de dolari, în timp ce măsurile de retorsiune luate de Rusia vor avea un efect de 10 ori mai mare asupra Zonei Euro.
Analiștii afirmă că cea mai eficientă cale de a lovi economie Rusiei este blocarea exporturilor de gaze și izolarea în sistemul financiar internațional.
O variantă imposibilă, pentru că Rusia acoperă 40% din consumul de gaze al Germaniei, o treime din cel al Italiei, iar multe state din Europa de Est. În acest context, includerea Gazprom pe lista sancțiunilor ar însemna o escaladare majoră a disputei economice.
O altă mișcare decisivă ar fi cea aplicată Iranului – excluderea Rusiei din sistemul internațional de plăți interbancare (SWIFT), ceea ce ar lăsa companiile ruse fără posibilitatea de a face business internațional.
Samuel Charap, cercetător la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a afirmat că SUA și UE se amăgesc dacă își închipuie că sancțiunile îl pot face vreodată pe Putin să dea înapoi.
”În ierarhia priorităților de securitate națională, problema sancțiunilor este secundară în comparație cu supraviețuirea națiunii. Este destul de greu pentru noi să ne imaginăm cât de importantă este”
Samuel Charap
În 2013, comerțul statelor UE cu Rusia s-a ridicat la 390 mld. $, iar cel cu SUA, la 44 mld.
V.B.