Înființarea unei Camere de Comerț Bilaterale România-Ungaria a rămas la stadiul de proiect la peste trei ani după semnarea unui memorandum de înțelegere. Demersul s-a blocat din cauza neînțelegerilor referitoare la finanțare și pe fondul relațiilor bilaterale mai complicate, care au făcut ca subiectul Camerei să devină unul secundar sau o pârghie de negociere pentru Budapesta în subiecte mai sensibile, cum ar fi așa-numitul ”Program de dezvoltare economică a Ardealului”.
Pe scurt, istoricul acestui subiect arată astfel:
- Pe 9 aprilie 2021, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a semnat, la Budapesta, un Memorandum de Înțelegere cu Camera de Comerț și Industrie a Ungariei, în cadrul Forumului Economic România – Ungaria. Ceremonia a avut loc în marja celei de-a opta sesiuni a Comisiei Mixte Guvernamentale de Cooperare Economică România–Ungaria. ”În cadrul evenimentului, cele două state au agreat înființarea unei camere de comerț bilaterale, Ungaria-România, care va avea sediul la Budapesta”, potrivit unui comunicat al CCIR.
- Pe 28 aprilie 2021, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut consultări politice cu ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, la Jula/Gyula. Potrivit unui comunicat al MAE, partea română a arătat ”un interes deosebit pentru materializarea, în cel mai scurt timp posibil, a Camerei bilaterale de comerț, instrument esențial de stimulare a investițiilor reciproce”.
Aurescu a propus acest subiect pe agenda de negocieri ca o construcție pozitivă, într-un context de discuții cu multiple puncte de divergență: asigurarea drepturilor identitare ale etnicilor români din Ungaria; ”Programul de dezvoltare economică a Ardealului” – prin care Ungaria urmărește acordarea de subvenții pe criterii etnice, regionale și fără controlul statului român; dependența energetică a Ungariei față de Rusia, care se transformă în dependență politică.
- Pe 12 iulie 2022, Bogdan Aurescu l-a primit la București pe Péter Szijjártó, pentru consultări politice. Comunicat MAE: ”Ministrul Bogdan Aurescu a evocat necesitatea avansării rapide în direcția creării Camerei de Comerț româno-ungare la Budapesta, instrument foarte util de stimulare a schimburilor comerciale și investițiilor, conform celor convenite cu ocazia sesiunii din anul 2021 a Comisiei Mixte Economice”.
- Pe 15 noiembrie 2022, Bogdan Aurescu a avut consultări politice cu Péter Szijjártó, la Budapesta. Declarație Aurescu: ”Am convenit să inițiem o Cameră de Comerț bilaterală româno-ungară și sunt bucuros că, astăzi, facem un pas important în concretizarea acestui subiect, pentru că partea ungară va pune la dispoziție finanțarea necesară pentru crearea în mod concret a acestei Camere, cu sediu, cu personal și așa mai departe, așa încât să putem ca, în perioada următoare, cât mai curând cu putință, la începutul anului viitor, să inaugurăm această Cameră de Comerț. Și, cu această ocazie, promit că voi veni din nou la Budapesta, ca să inaugurăm împreună această Cameră. Noi hotărâsem, în luna iulie, că vom face acest lucru astăzi. Din păcate, nu am reușit, dar sunt convins că, de data aceasta, acest obiectiv este realizabil.”
După noiembrie 2022, această temă nu mai apare în comunicările oficiale ale MAE, ceea ce înseamnă că a fost blocată de Budapesta. Între timp, au persistat și s-au acutizat celelalte probleme majore de pe agenda bilaterală: nu există progrese semnificative privind drepturile identitare ale românilor din Ungaria; Budapesta insistă pe aplicarea ”Programului de dezvoltare economică a Ardealului” fără vreo schimbare de formă; dependența energetică și politică a Ungariei față de Rusia a căpătat noi valențe după invazia asupra Ucrainei din 2022. În acest context, se poate deduce că înființarea Camerei a fost blocată din cauza divergențelor de pe celelalte paliere.
Explicațiile oficiale pentru acest eșec temporar sau definitiv diferă. MAE afirmă că tema rămâne prioritară pe agenda dialogului bilateral, fiind în continuare necesare stabilirea detaliilor financiare, logistice și de reprezentativitate.
În schimb, CCIR a transmis că organizația parteneră din Ungaria a invocat limitări bugetare și a făcut un pas în spate, afirmând că, în fapt, proiectul este exclusiv interesul părții române. Astfel, cea mai probabilă soluție ar fi înregistrarea unei camere bilaterale, la Budapesta, prin implicarea exclusivă a parții române.
Răspunsurile complete ale MAE și CCIR
MAE: ”Obiectivul operaționalizării Camerei de Comerț Bilaterale România-Ungaria rămâne prioritar pe agenda dialogului bilateral româno-ungar, fiind în continuare necesare stabilirea detaliilor financiare, logistice și de reprezentativitate care să asigure succesul acestui proiect”.
CCIR: Camera de Comerț Bilaterală Ungaria-România, cu sediul la Budapesta, este un proiect asupra căruia au convenit cele două Camere Naționale, dar care trebuie să fie agreat și generat de către companiile din România și Ungaria interesate.
Deși a fost agreat prin semnătură, împreună cu omologii din Ungaria, la data de 9 aprilie 2021, Camera de Comerț a Ungariei a invocat limitări bugetare și a făcut un pas în spate, afirmând că, în fapt, proiectul este exclusiv interesul părții române.
În aceste condiții, CCIR a coagulat un număr de firme românești cu operațiuni comerciale în Ungaria, încercând astfel să continue înființarea noii entități la Budapesta.
În virtutea bunelor relații dintre camerele noastre, există un dialog pe teme de interes reciproc. O viitoare Camera Bilaterală, cu participarea ambelor comunități de afaceri, ar dubla acest dialog, fără să reprezinte exclusiv interesele companiilor românești.
Astfel, ne dorim ca după viitoarea înregistrare a unei camere bilaterale, la Budapesta, prin implicarea exclusivă a parții române, să deschidem posibilitatea de aderare ulterioară a Camerei din Ungaria sau a unor firme din această țară interesate, scopul central al activității noii entități urmând să fie promovarea extinsă a exportului de produse și servicii românești în Ungaria și atragerea de investiții semnificative din Ungaria în România.
V. Bârleanu